De la aparitia noului Cod al muncii si a actelor normative conexe, problemele angajatorilor sunt din ce in ce mai multe. Registrul general de evidenta a salariatilor, actele aditionale la contractul individual de munca, Regulamentul de ordine interioara, contractul colectiv de munca sunt tot atatea probleme pe care le ridica agentii economici in relatia cu Inspectoratele Teritoriale de Munca. Multi angajatori au dat dovada de indisciplina in completarea si depunerea registrelor la ITM, fapt ce explica inghesuiala si prelungirea ulterioara a termenului pana la 1 septembrie a.c.
Simplu ca buna-ziua…
Cele mai multe intrebari privind registrul care va inlocui cartile de munca se refera nu atat la ceea ce trebuie sa contina, cat la relatia angajator – Inspectoratul Teritorial de Munca. -Multi dintre cei peste 95.000 de angajatori aflati in evidenta ITM Bucuresti nu au luat act asa cum trebuie de HG 247/2003 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, tergiversand nejustificat venirea la noi, pentru a le numerota, stampila si inregistra-, precizeaza inspectorul-sef al ITM Bucuresti, ing. Mihail Soare Grosu. -Dupa cum se poate constata din evidente, pana la sfarsitul lui martie doar 200 de angajatori au venit cu registrele generale de evidenta. In schimb, in prima jumatate a lunii mai (pana pe 15 mai ar fi trebuit sa fie toate la ITM – n.r.) au venit peste 8.000! In conditiile in care la ITM avem 212 angajati, din care nu toti s-au putut ocupa de stampilarea si inregistrarea acestor registre, nu trebuie sa mai mire pe nimeni aglomeratia din acele zile-, a concluzionat inspectorul-sef al ITM.
Masura luata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a fost prelungirea termenului pentru depunerea registrelor pana la data de 1 septembrie a.c. Dar cei interesati din nou au dovedit o oarecare -relaxare-, ritmul zilnic inregistrat dupa 15 mai fiind mult prea slab pentru ca la sfarsitul lui august sa nu existe o alta aglomerare…
Pana ieri, la ITM erau inregistrati 34.415 agenti economici cu registre depuse, in timp ce alti 11.845 le ridicasera deja.
Evidenta salariatilor, in sarcina exclusiva a angajatorului
Pentru clarificarea principalelor intrebari, trebuie precizat ca registrul de evidenta nu trebuie dus la ITM decat pentru inregistrare, numerotarea paginilor si stampilare. In rest, el va ramane la agentul economic, care are obligatia de a-l completa in ordinea incheierii contractelor individuale de munca.
Registrul va cuprinde toate datele de identificare a salariatilor, data incheierii contractului, data inceperii activitatii, modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia, durata muncii – exprimata in ore/zi, ocupatia (functia si/sau meseria), salariul de baza prevazut la data incheierii contractului, data si temeiul legal in baza caruia inceteaza contractul.
Inscrisurile se efectueaza la data incheierii, modificarii sau suspendarii contractului individual de munca, precum si la data emiterii actului privind incetarea contractului individual de munca.
Corectarea erorilor materiale din cuprinsul registrului se face prin bararea datelor inscrise eronat, astfel incat vechea inregistrare sa ramana lizibila, inscriindu-se dedesubt datele exacte, cu culoarea rosie.
Registrul se pastreaza la sediul angajatorului, dar trebuie pus oricand la dispozitia inspectorului de munca sau a altor autoritati publice, la solicitarea acestora, in conditiile legii.
La solicitarea salariatului, angajatorul este obligat sa-i elibereze o copie a dosarului personal, precum si a filei de registru care cuprinde inscrieri referitoare la acel salariat.
Actul aditional la contractul de munca trebuie avizat de ITM
Potrivit art. 16 din Codul muncii, angajatorul are obligatia – in momentul in care intervine o modificare in cotractul individual de munca – sa intocmeasca un act aditional. Salariatul trebuie informat inainte de aceasta decizie, urmand ca in maximum 15 zile angajatorul sa anexeze acest act aditional. -Din acest punct de vedere, s-au creat confuzii in ceea ce priveste noul model-cadru din Ordinul 64/2003 al ministrului muncii si solidaritatii sociale, in sensul ca angajatorii au crezut ca trebuie modificat dupa noul model-cadru-, a precizat inspectorul Cecilia Voicu, de la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti. -Practic, a fost o munca in zadar, deoarece contractul de munca initial n-ar fi trebuit modificat prin act aditional decat in cazul in care cuprindea clauze sub cele minime, prevazute in modelul-cadru… Daca nu, modificarile nu-si au rostul, a atentionat inspectorul Voicu.
In ceea ce priveste modul de lucru cu actele aditionale, si aici au existat destule probleme; se in registreaza, nu se inregistreaza… Unii angajatori au considerat ca este suficient sa le incheie in doua exemplare – unul la ei, celalalt la salariat, fara a le mai trece prin vizorul Inspectoatului Teritorial de Munca. La fel de bine, unii patroni care au incercat sa le inregistreze la ITM au fost refuzati de cate un inspector care nu stia exact ce si cum… -Adevarul este ca nu se inregistreaza, dar oricum trebuie ca ITM sa aiba cunostinta de incheierea acestor acte aditionale. Asa ca actele aditionale vor trebui aduse la ITM, pentru avizare de catre serviciul Evidenta Muncii-, clarifica problema Cecilia Voicu. Articolul din Legea 130/1999 privind prezentarea de catre angajator a actelor care privesc modificarea contractului individual de munca nu a fost abrogat. Asa ca un act aditional trebuie intocmit in trei exemplare, din care cate unul pentru angajat si angajator, al treilea ramanand la ITM.
