Noua lege a educației se vrea a fi una modernă, în pas cu vremurile, compatibilă cu școala europeană, în condițiile unui buget mai mic decât cel din țările UE, dar care tinde spre 6% în 2012.Opțiunile majore ale Legii educației fac referire la reconfigurarea ciclurilor de studii, așa cum ele sunt și cum este firesc să fie. Clasa pregătitoare e inclusă în învățământul obligatoriu, deci se instituie învățământul obligatoriu de la vârsta de șase ani. Potrivit studiilor internaționale, cu cât un copil merge mai devreme la școală, cu atât rezultatele învățării sunt mai bune, iar vulnerabilitățile sale sunt mai mici. Clasa a IX-a trece la gimnaziu, consecința acestui fapt fiind cu siguranță o rată a abandonului școlar mult redusă, având în vedere că cea mai mare rată a abandonului școlar în România se înregistrează atunci când copiii trec de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educației este modul de finanțare a școlilor, finanțarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilități, apă, căldură, manuale și tot ceea ce ține de standardele minime de autorizare a școlii, adică materiale didactice și așa mai departe."Faptul că această finanțare va fi făcută per elev va da atât predictibilitate, cât și sustenabilitate economică școlilor, pentru că vreau să vă spun că nicio reformă și niciun sistem nu poate să funcționeze dacă n-ai un model economic predictibil", spunea ministrul Educației.În ceea ce ține de învățământul preuniversitar, un lucru foarte important este, de asemenea, modul în care a fost gândit curriculumul, reperele curriculare care au fost date în lege, și anume curriculumul bazat pe competențe și, mai mult, corelarea dintre programă și examene. Introducerea de examene transdisciplinare este un mare pas înainte, în contextul în care școlarii din România au rezultate slabe la testele internaționale care vizează acest tip de pregătire.În domeniul universitar, noua lege schimbă modul de conducere a universităților. Modernizarea învățământului superior din România vizează: implicarea factorilor externi universității în alegerea conducerii instituției, pentru că, astfel, universitățile vor avea șansa să se deschidă spre mediul extern. Mai apoi, prin procedurile de obținere a titlurilor universitare de profesor, respectiv profesor conducător de doctorat, care sunt prevăzute în lege, are loc o deschidere fără precedent a sistemului pentru tineri și pentru cei de valoare.Tot în ceea ce privește universitățile, clasificarea universităților, în funcție de misiunea lor specifică, în universități până la nivel de licență, universități până la nivel de master, respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat, este, de asemenea, un pas înainte în ceea ce privește alocarea resurselor.Proiectul Legii educației pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament prevede că învățământul general obligatoriu este de zece clase și cuprinde învățământul primar și cel gimnazial.Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare; învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV; învățământul secundar, care cuprinde învățământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, și învățământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocațională și tehnologică, învățământul profesional, cu o durată între șase luni și doi ani, învățământul terțiar non-universitar, care cuprinde învățământul postliceal.Învățământul liceal, vocațional și tehnologic, învățământul profesional și cel postliceal se organizează pentru specializări și calificări stabilite de Ministerul Educației, în conformitate cu Registrul Național al Calificărilor.În scopul realizării finalităților educației și a formării profesionale prin sistemul național de învățământ, învățământul liceal de stat este generalizat și gratuit.În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat și abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educației și cultele religioase recunoscute oficial de stat.La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui, pentru elevul minor, școlarul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.La secțiunea referitoare la "învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale" se prevede, între altele, că în cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română. Un alineat stabilește că în învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu. Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul școlii cauzate de elev.Măsura introducerii clasei pregătitoare în învățământul primar intră în vigoare începând cu anul școlar 2012 – 2013.De asemenea, este prevăzut ca măsura introducerii clasei a IX-a în învățământul gimnazial să intre în vigoare începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2011-2012. Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile legii începând cu generația de elevi care începe clasa a IX-a în anul școlar 2012 -2013.Admiterea la liceu se va desfășura potrivit prevederilor legii începând cu generația de elevi care intră în clasa a V-a în anul școlar 2011-2012. Prima evaluare care va fi înscrisă în protofoliul educațional are loc la finalul clasei pregătitoare. Atunci, cadrul didactic responsabil întocmește un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare.Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare școală organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică.La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului realizează, prin eșantionare, o evaluare la nivel național a competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaționale, pentru diagnoza sistemului de învățământ la nivel primar.Apoi, urmează o altă evaluare la finalul clasei a VI-a. Toate școlile organizează și realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă și comunicare, matematică și științe. Proba de limbă și comunicare va cuprinde limba română și limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităților naționale, și limba maternă.La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor elevilorRezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale. Evaluarea curpinde: o probă scrisă la limba și literatura română; o probă scrisă la limba maternă; o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe; o probă scrisă la o limbă de circulație internațională; o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului; o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului.În noua Lege a educației, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competențelor. Este vorba despre evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română; de evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; de evaluare a competenței lingvistice la două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal și de evaluarea competențelor digitale.Urmează apoi evaluarea competențelor formate pe durata învățământului liceal: probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; două probe scrise, diferențiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din științe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulație internațională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocațională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului dezvoltă, de asemenea, potrivit proiectului, programul național de stimulare a excelenței didactice, finanțat din propriul buget, din care se premiază excelența didactică.De asemenea, salarizarea personalului didactic și a celui didactic auxiliar din unitățile de învățământ de stat se face și în funcție de performanțele profesionale, conform legii.Veniturile salariale și extrasalariale ale directorilor și directorilor adjuncți, precum și salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanțatoare și persoana în cauză, cu avizul consiliului de administrație al unității școlare.Măsura acordării a 500 de euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din 2013. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului stabilește anual costul standard per preșcolar/elev, cost care stă la baza finanțării de bază. De suma aferentă beneficiază toți preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar de stat, precum și preșcolarii și elevii din învățământul general obligatoriu, profesional și liceal, particular și confesional, care studiază în unități de învățământ acreditate și evaluate periodic, conform legislației în vigoare.Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară.Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat. Finanțarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preșcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.În învățământul preuniversitar particular, taxele de școlarizare se stabilesc de consiliul de administrație al fiecărei instituții sau unități de învățământ, în condițiile legii.Finanțarea învățământului preuniversitar de stat, particular și confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii. Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învățământului preșcolar, primar și gimnazial obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii.Proiectul prevede că, începând cu 1 ianuarie 2012, pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii.Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.De asemenea, măsura privind introducarea costului standard per elev și a principiului "finanțarea urmează elevul" urmează se aplice din 2012.În privința învățământului universitar, legea reglementează distinct învățământul superior medical, pe cel militar, precum și pe cel artistic.Un capitol disctinct în lege este cel care menționează explicit "promovarea universității centrate pe student", studenții fiind considerați "parteneri ai instituțiilor de învățământ superior și membri egali ai comunității academice".Legea prevede sancțiuni pentru universitățile care admit în programele lor de studii mai mulți studenți decât capacitatea de școlarizare aprobată.De asemenea, prin Legea educației se constituie Registrul Matricol Unic al Universităților din România, o bază de date electronică în care sunt înregistrați toți studenții din România din universitățile de stat sau particulare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru a se asigura un control riguros al diplomelor. Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate.La același capitol este inclusă și prevederea conform căreia studenții care provin din familii cu venituri reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, în condițiile legislației în vigoare, prin Agenția de Credite și Burse de Studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii și costul vieții pe perioada studiilor. Absolvenții care vor practica profesia minimum cinci ani în mediul rural vor fi scutiți de plata a 75% din împrumut, această parte fiind preluată de către stat, în cuantum de maximum 5.000 lei.Instituțiile de învățământ superior pot acorda, în afara cifrei de școlarizare aprobate, cel puțin un loc pentru studii gratuite absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din centrele de plasament, în condițiile stabilite de Senatul universitar, iar candidații proveniți din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social – romi, absolvenți ai liceelor din mediul rural sau din orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori – pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condițiile legii.Actul normativ conține prevederi clare referitoare la rectori, una dintre acestea fiind că "persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului".Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor cartei universității. O persoană nu poate fi rector al aceleiași instituții de învățământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora.După împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricărei funcții de conducere în universitățile de stat, prticulare și confesionale este interzisă, cu excepția mandatelor în exercițiu la data intrării în vigoare a legii.Persoanele care exercită o funcție de conducere sau de demnitate publică au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educațional, dar nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului. Funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului.O altă prevedere a legii se referă la înființarea Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, care are ca atribuții principale elaborarea și actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii.Legea menționează că profesorii din învățământul universitar se pensionează la 65 de ani, după această vârstă putându-și continua activitatea didactică pe baza de contract cu unitatea de învățământ, care poate fi reînnnoit anual, fără a fi supus reglementărilor privind cumulul salariu-pensie.Legea educației instituie condiții stricte de studii pentru ocuparea funcțiilor didactice, cei aflați în situații care nu sunt conforme celor legale având la dispoziție un termen de patru ani pentru a-și reglementa situația. De asemenea, prevede evaluarea la intervale de maximum cinci ani a rezultatelor și performanțelor activităților didactice și de cercetare ale personalului didactic și de cercetare dintr-o universitate. Evaluarea de către studenți a prestației cadrelor didactice este obligatorie, iar rezultatele evaluărilor sunt informații publice.Legea definește ca abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară: plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori; confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare. Actul normativ interzice ocuparea posturilor didactice și de cercetare de către persoane dovedite că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară.Un capitol distinct în lege este "Învățarea pe tot parcursul vieții", care prevede că statul garantează și susține, inclusiv financiar, accesul la educație și formare profesională continuă pentru: tinerii și adulții care nu au finalizat învățământul obligatoriu; tinerii care au părăsit sistemul de educație înainte de a obține o calificare profesională și nu sunt cuprinși în nicio formă de educație sau formare profesională; absolvenții de învățământ non-profesional sau cei care au absolvit studiile învățământului liceal sau ale învățământului superior în domenii și calificări redundante sau nerelevante pe piața forței de muncă; persoanele cu cerințe educaționale speciale; tinerii și adulții care revin în țară după o perioadă de muncă în străinătate; tinerii și adulții rezidenți în comunități dezavantajate economic și social; angajații de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educație, rezidenți în mediul urban și în mediul rural, cu calificare redusă sau necalificați; elevii cu risc major de eșec școlar; toți cetățenii care doresc să urmeze programe de educație permanentă.Finanțarea învățării pe tot parcursul vieții se realizează prin fonduri publice și private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanțare și cofinanțare din partea angajatorilor, organizațiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educație permanentă și prin contribuția beneficiarilor.Guvernul înființează Muzeul Național al Științei, în condițiile legii, muzeu care "are drept scop principal oferirea de experiențe de învățare non-formală și informală, prin prezentarea principalelor realizări ale științei și tehnologiei". Metodologia de înființare, organizare, funcționare și finanțare a Muzeului Național al Științei se stabilește prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Legea mai stabilește că instituțiile de învățământ superior de stat având activități de predare în limba minorităților naționale, care au statut de universități multiculturale și multilingve sunt: Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca – în limbile română, maghiară și germană; Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș – în limbile română și maghiară; Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș – în limbile română și maghiară.La data intrării în vigoare a legii, respectiv la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, senatele universitare sunt obligate ca, în termen de șase luni să definitiveze noua Cartă universitară, regulamentele și metodologiile de organizare și funcționare a universităților.Curtea Constituțională urmează să se pronunțe în 4 ianuarie asupra a două sesizări privind Legea educației, una dintre acestea, aparținând unui grup de parlamentari PSD-PC și PNL, vizând și reglementări ale legii cu privire la învățământul preuniversitar pentru minoritățile naționale, dar și cu privire la funcționarea universităților particulare.În cazul în care Curtea Constituțională va admite sesizarea, legea va fi retrimisă la Parlament, pentru a pune în acord cu legea fundamentală prevederile contestate. În situația în care Curtea Constituțională respinge sesizările, legea merge la promulgare.
