In vreme ce companiile multinationale de medicamente alearga sa-si recupereze banii din datorii, Ministerul Sanatatii promoveaza o politica a medicamentului cel putin curioasa. Vanzarile importatorilor vor scadea dramatic in 2003. Pe de alta parte, obligativitatea firmelor romanesti de a produce, de la inceputul anului, numai cu tehnologie GMP (buna practica de productie), competitiva european, se dovedeste a fi doar o promisiune neonorata de ministrul sanatatii, Daniela Bartos.
Economii de 0,2% la bugetul CNAS
Potrivit normelor in vigoare, compensarea se va face pe doua niveluri: 50% pentru medicamentele inovatoare si 65% pentru restul, care au si generice (dupa ce un produs iese de sub protectia patentului, el poate fi preluat si comercializat, folosindu-se substanta activ-generica). Astfel, platitorii contributiei pentru sanatate vor achita jumatate din pretul unui medicament performant si sigur pentru viata lor, dar foarte scump, si 35% pentru un medicament mai ieftin, dar cu mai multe efecte secundare. In felul acesta, principiul subsidiaritatii, al echitatii si solidaritatii, invocat ca argument suprem in diferentele de compensare de presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Eugeniu Turlea, este calcat in picioare: bolnavii saraci vor cumpara medicamentele cele mai ieftine pentru ca atat le permite buzunarul, iar statul, automat, va participa cu o subventie mai mica.
Asiguratii au, lunar, dreptul la o singura reteta compensata, cu maximum trei medicamente.
Ministrul Sanatatii, Daniela Bartos, sustine ca reducerea subventiei la medicamentele scumpe va permite economisirea unor importante fonduri. Dimensiunile consumului de medicamente infirma insa ambitiile ministeriale: 50% din vanzari sunt raportate la genericele straine, 40% – la genericele romanesti, iar la medicamentele patentate s-a inregistrat un consum de numai 10%.
-Schimbarile din noul sistem de compensare afecteaza, in primul rand, pacientul prin scaderea accesului in special la medicamentele inovatoare utilizate in tratamentul unor boli importante. Potentialele economii obtinute prin acest nou sistem sunt nesemnificative (0,2% din bugetul CNAS). In schimb, accesul populatiei la medicamente este drastic limitat. Pentru a fi tratati, pacientii sunt obligati sa se interneze in spital, unde vor fi tratati cu costuri mult mai mari pentru sistemul sanitar. Aceasta inseamna risipa si proasta gospodarire a banului public-, ne-a declarat Adrian Caretu, country manager al Merck, Sharp & Dohme.
Roberto Musneci, directorul general al GlaxoSmithKline Romania si presedintele Europharm Grup, apreciaza ca vor fi afectate vanzarile companiilor mari: -Lista de medicamente compensate in proportie de 50% afecteaza accesul pacientilor la un mare numar de medicamente inovatoare si, prin urmare, vanzarile companiilor care dezvolta astfel de medicamente-.
Substitutia generica: un risc pentru sanatate
Substitutia generica este o practica deja obisnuita in Romania. Chiar daca medicul prescrie un medicament scump, farmacistul ii poate sugera bolnavului un produs mai ieftin, care are in componenta sa aceeasi substanta activa. Numai in cazul in care, pe reteta, in dreptul medicamentului scrie -sic volo- este interzisa recomandarea altui produs similar.
-Substitutia generica este o alternativa pentru scaderea eventuala a costurilor. Pentru a fi insa utile in tratamentul pacientilor, este nevoie ca medicamentele generice sa aiba aceleasi standarde de calitate si eficienta ca produsele originale. Atat timp cat normele GMP (buna practica de productie) acceptate international nu sunt aplicate si in Romania, e foarte greu sa avem un astfel de control al calitatii-, a declarat Marius Savu, country manager Eli Lilly.
In opininia doctorului Adrian Caretu, metoda este discutabila: -Numai un numar mic de tari o aplica si numai cu acordul medicului. Pentru a putea aplica substitutia generica, trebuie ca medicamentele sa aiba un efect terapeutic similar. Acest lucru se stabileste prin studii specifice (de bioechivalenta). In prezent, in Romania exista generice care nu au asemenea studii. De aceea, substitutia generica reprezinta un risc pentru sanatatea pacientilor si medicii cunosc bine acest lucru din practica lor curenta-.
Aderarea la UE, in stadiul de vorbarie
In mod normal, pacientul ar trebui sa-si permita medicamentul de care are nevoie. Asa este in toata Europa si, daca ar fi sa ne luam dupa toate conventiile privind medicamentul semnate de Romania, asa ar trebui sa fie si la noi. In realitate, strategia de aderarea la UE, cel putin in sanatate, este functionala numai pe hartie.
-In Europa, in sistemele cu coplata procentuala (in care aceasta reprezinta cota parte din pretul medicamentului), procentul de compensare este cu atat mai mare cu cat pretul medicamentului e mai mare: pentru produse mai scumpe, coplata creste in valoare absoluta, dar calculata ca procent din pretul medicamentului, ea scade. Acest tip de sistem este avantajos si pentru stat, pentru ca medicamentul sub aspectul cost-eficienta este cel mai bun instrument al sistemului de sanatate-, declara Adrian Caretu.
Marius Savu apreciaza ca, fara o modificare substantiala a alocatiilor pentru medicamente, accesul bolnavilor catre tratramente performante va ramane in continuare limitat: -Un mecanism de coplata minim ar face ca fondurile sa fie directionate spre medicamentele mai greu accesibile, mai scumpe, dar mult mai eficiente. Realitatea actuala este insa ca fondurile alocate medicamentelor nu corespund oricum nevoilor reale. Pentru a ne apropia de standardele UE, indiferent de sistemul de finantare, costurile pentru medicamente in Romania ar trebui sa creasca dramatic-.
