Forma finala a noului Cod al Muncii multumeste in mod deosebit sindicatele. -Nu credeam ca vom avea un asemenea succes, avand in vedere ca Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a fost destul de ermetic fata de obiectiile noastre-, ne-a precizat liderul unei mari confederatii sindicale. De remarcat ca si cele doua confederatii sindicale – care au denuntat Acordul Social pentru anul 2002 – si-au pus semnatura pe forma finala a noului Cod al Muncii.
Angajatorul, restrictionat la concedieri
Cel mai de seama castig este eliminarea lock-out-ului, respectiv posibilitatea angajatorului de a inchide temporar unitatea, in cazul unei greve a salariatilor.
Totodata, concedierile – individuale sau colective – pe motive economice (incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, pentru motive care nu tin de persoana salariatului si care rezulta din desfiintarea postului ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii angajatorului) sunt foarte restrictive pentru angajator, avand totodata si efecte pe termen lung. Astfel, angajatorul care a recurs la concedieri colective nu poate face noi angajari pe posturile lucratorilor concediati, pe o perioada de 12 luni de la data desfacerii contractelor de munca. Daca in perioada de 12 luni angajatorul reia activitatile a caror incetare a dus la concedieri colective, salariatii care au fost concediati au dreptul de a fi reangajati pe aceleasi posturi pe care le ocupasera anterior, fara examen, concurs sau perioada de proba.
Un alt amanunt important este renuntarea la modalitatea de anchetare disciplinara a angajatului; daca in forma initiala se prevedea ca angajatul nu poate fi asistat, in cursul anchetei, decat de un angajat al aceleiasi unitati, in forma finala ii este permis acestuia sa fie asistat de catre un reprezentant la sindicatului la care este afiliat.
In noul Cod al Muncii se mai stipuleaza ca salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. Dar aceasta prioritate este cu doua taisuri: daca la Vulcan prioritatea ar fi fost modernizarea si – implicit – securitatea locului de munca, poate acum multi mineri ar fi fost mai saraci, dar ar fi fost in viata…
Din nou despre fondul de garantare a salariilor
Noul Cod al Muncii prevede infiintarea unui fond de garantare pentru plata salariilor, pentru care si-au dat acordul atat angajatii, cat si angajatorii. Initial, acest fond avea stipulate procentaje de contributie a angajatorilor care ar fi dus spre faliment orice societate comerciala din Romania. Practic, investitiile, modernizarea si chiar continuarea activitatii societatilor ar fi fost blocate. In noile conditii, infiintarea acestui fond va incepe abia in doi-trei ani. Toate conditiile si amanuntele vor fi stabilite printr-o lege speciala. In Codul Muncii se prevede insa ca angajatorii vor trebui sa contribuie la acest fond in cazul in care autoritatile publice nu pot sa acopere finantarea lui.
Dar autoritatile publice trebuie sa instituie noi taxe pentru a acoperi acest fond si Ministerul Muncii nu este de acord cu aceasta posibilitate. -Ideea noastra este ca dimensiunea contributiei fiecareia dintre parti sa fie stabilita in urma unor negocieri-, a precizat ministrul muncii, Marian Sarbu, aratand ca, in acest scop, a trimis in alte tari o echipa de specialisti, care va analiza modul in care functioneaza acest fond in strainatate.
Astfel, Codul Muncii prevede, in scopul flexibilizarii muncii, contracte de munca cu timp partial de cel putin doua ore pe zi, reglementeaza munca la domiciliu si posibilitatea ca angajatorul sa asigure, in afara salariului, si formarea profesionala a angajatului. Ce-i drept, aceste prevederi sunt facultative.
