Principala atractie a Muzeului Satului -Dimitrie Gusti- la sfarsit de saptamana a fost Marele targ de vara, organizat cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor. Mesteri populari din toate zonele tarii, ansambluri folclorice, actori, lansari de carte si de CD, spectacole de teatru si demonstratiile mesterilor populari au adus mii de vizitatori bucuresteni, dar si din tara si chiar de peste hotare.
La Targul de vara, desfasurat intre 24 si 26 iunie, s-au perindat mii de curiosi, dar si sute de pasionati, care au venit pentru a-si imbogati colectiile. De la vestitele floricele de porumb sau traditionalele vase de ceramica si pana la personajele lui Creanga sau hainele specifice minoritatilor nationale, puteai gasi aproape orice.
-Abia scot banii de drum-
Totul era sa ai bani, ca in rest aveai ce si de unde alege. Majoritatea negustorilor veniti la targ s-au declarat nemultumiti de faptul ca obiectele traditionale romanesti sunt tot mai putin cautate, interesul romanilor fiind mai degraba orientat spre lucrurile care tin pasul cu moda. Doina Nistor, venita din Brasov pentru a vinde ii din zona Transilvaniei, ne-a marturisit ca marfa ei este cautata de straini care, spre deosebire de majoritatea romanilor, stiu despre fiecare ie din ce zona provine si ce elemente specifice are. Aceeasi nemultumire si-a manifestat-o si un comerciant venit din Valenii de Munte cu camasi, o naframa si perdele lucrate manual, vechi de 150 de ani. O camasa costa un milion de lei, dar nimeni nu a fost interesat sa achizitioneze asa ceva. Nici clopul maramuresean, care in anii trecuti era la mare cautare, acum nu a mai avut succes. Vasile Borodi face de 25 de ani clopuri si in ultima zi de targ era trist ca -n-am prea vandut. Opt sau 10 bucati daca am dat. Abia scot drumul-. Printre vasele de ceramica, covoarele de lana si ouale incondeiate, si-au gasit loc si personajele lui Creanga, aduse tocmai de la Humulesti de Ionela Lungu. De pe o masuta de lemn iti zambeau nostalgici Danila Prepeleac, Tusa Marioara, Pacala, Ivan Turbinca si multi alti eroi din povestile lui Ion Creanga. Figurinele sunt unicate, modelate din lut-huma din malurile Ozanei, si costa 180.000 de lei. Tot din categoria obiectelor de decor puteai sa achizitionezi masti confectionate in diverse zone ale tarii, cu preturi variind intre 350.000 si 800.000 de lei, decoratiuni lucrate manual din canepa si plante uscate, al caror pret nu trecea de 80.000 de lei, precum si vase de ceramica pe care au fost aplicate boabe de porumb, orez, grau sau cafea. Ideea de a -imbraca- vasele de ceramica a apartinut unor ieseni, iar pentru un astfel de obiect, trebuia sa scoti din buzunar intre 50.000 si 800.000, in functie de marime.
Oferta bogata de icoane
Cei care si-au facut timp pentru a vizita zilele acestea Muzeul Satului au putut sa admire si o gama foarte larga de icoane. Pictate pe lemn, sticla, pietre ori coaja de ou sau sculptate in lemn, unele te obligau sa renunti la cateva milioane pentru a le achizitiona. Nu au lipsit nici mestesugari din zona Harghita sau Covasna, ale caror articole de imbracaminte au fost la mare cautare, desi o rochie saseasca simpla costa 1.600.000 lei, iar una brodata, 1.800.000. Cei care au dispus de mai multi bani au putut chiar sa-si mobileze casa. Un mester venit tocmai din Sibiu a adus cu el mobilier specific romanesc pictat. Numai ca astfel de obiecte nu sunt la indemana oricui: un dulap de bucatarie costa 18 milioane, iar o simpla lada de zestre, noua milioane. De pe lista invitatilor nu au lipsit patiserii, care s-au intrecut in a face placinte si turta dulce, si nici producatorii de vinuri, care au adus inclusiv vinuri vechi. Organizatorii s-au gandit si la vizitatorii obositi, care simteau nevoia unei pauze. Pentru ei, au venit actori si ansambluri folclorice, care au oferit mici spectacole. Cei mai norocosi au nimerit exact in toiul unei nunti de pe Valea Crisului Repede, iar gazdele au avut grija sa-i cinsteasca pe toti -nuntasii- aflati in zona cu un gat de tuica si o felie de cozonac.