Ministerul Sănătății ia noi măsuri pentru reducerea cheltuielilor cu medicamentele decontate prin CNAS și cu internarea pentru anumite afecțiuni pentru care nu este nevoie de multe zile de spitalizare. S-a constatat că numai în perioada 2009-2010, cheltuielile totale cu medicamente sau pe pacient au crescut cu 20%. Astfel, anumite medicamente disponibile fără prescripție medicală, ca paracetamolul, vor fi excluse de la decontări. În același timp, durata de spitalizare va fi redusă pentru toate categoriile de spitale, cărora li se impune un număr optim de zile pentru care este nevoie de asistență în unități sanitare. De exemplu, pentru o operație de apendicită sau pentru îndepărtarea colecistului, un pacient va sta în spital 2 zile, dacă nu apar complicații.
Medicamente scoase de pe lista de subvenții
Un studiu comparativ realizat de experții de la Nice Internațional, care asigură expertiza pentru Ministerul Sănătății la elaborarea noului pachet de servicii de bază cu bani de la Banca Mondială, arată că excluderea de pe lista de subvenții sau restricționarea utilizării subvenționate în cazul anumitor medicamente ar duce la economii foarte mari la Bugetul Sănătății. Recomandările din raportul Nice se bazează pe practici din Marea Britanie sau Australia, dar și din țările UE. Au fost analizate medicamente care nu mai sunt de actualitate sau nu și-au dovedit eficiența pentru anumite afecțiuni, dar și medicamente pentru care nu este nevoie de prescripție medicală. Se propune scoaterea de pe lista de subvenții sau tratament a unor medicamente care nu sunt rentabile sau nu au efectele așteptate în tratamente oncologice.
Gingko biloba și paracetamolul, excluse de la decontări
Medicamente gen gingko biloba, dar și unele medicamente pentru afecțiuni mai grave ca metoprolol sau insulina detemir sau glargine, care se vor limita doar la cazurile de diabet zaharat de tip 1, sunt propuse pentru scoaterea de pe liste. Paracetamolul este dat ca exemplu la capitolul medicamente disponibile fără prescripție medicală, care ar putea fi excluse de la decontări prin CNAS. România trebuie să-și schimbe politica națională privind medicamentele printr-un sistem de prescrieri mai strict și printr-un consum rațional de medicamente, este concluzia raportului întocmit după analiza realizată între octombrie 2009 și octombrie 2010. Acesta arată o creștere cu 20% a cheltuielilor suportate de Casa națională de Asigurări de Sănătate pentru medicamente.
Perioada de internare, redusă
O altă recomandare importantă este legată de problema internărilor excesive sau inutile, care ocupă spațiile și cheltuiesc banii spitalelor. Într-unul dintre rapoarte se arată că 15% din pacienții din România ar fi putut fi tratați ambulatoriu. Aceasta este o problemă calitativă, nu doar de costuri, arată experții Nice, care argumentează că scurtarea perioadelor de spitalizare e o tendință europeană. În plus, în spitale se pot contacta alte boli, precum infecțiile nosocomiale, care duc la costuri suplimentare. Ministerul Sănătății a elaborat astfel o listă cu durata optimă de spitalizare pentru afecțiuni, repartizate pe Secții sau Compartimente ale tuturor spitalelor.
Astfel, pentru boli infecțioase se poate sta în spital 7 zile, la fel bolnavii de HIV/SIDA sau cei cu diabet zaharat. Tot o săptămână de spitalizare este prevăzută pentru secțiile de neurologie pediatrică sau oncopediatrie, la chirurgie generală și la neurochirurgie. La chirurgie plastică și reparatorie sunt prevăzute 6 zile de spitalizare, în timp ce la chirurgie oncologică un pacient poate stat 8 zile internat. Dacă la nou-născuți și la gineco-oncologie este prevăzut un număr optim de 5 zile de spitalizare, la ortopedie și traumatologie se poate sta 8 zile. Cele mai multe zile de spitalizare sunt prevăzute pentru copiii născuți prematur – 110 zile și pentru cei bolnavi de tuberculoză multidrogrezistentă TBC MDR -120 de zile.
Pentru îndepărtarea colecistului, internare 2 zile
Durata optimă de spitalizare este stabilită de către ?ê?£coala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București pe secții, la nivelul duratei medii de spitalizare din 2011. Experții Nice au arătat, la recomandarea privind numărul maxim de zile de internare, că există diferențe mari între perioadele medii de spitalizare din România și alte țări pentru intervenții similare. De exemplu, pentru colecisectomie laparoscopică fără complicații, perioada medie de spitalizare a fost, în 2011, de 5 zile în România, și de doar 1,3 zile în Anglia. Pentru colecisectomia laparoscopică sau deschisă cu complicații, în Anglia perioada medie de spitalizare crește la 2,28 zile.
Lege împotriva șpăgii din spitale ?
Ministerul Sănătății va mai avea o misiune grea: să elaboreze o strategie pentru abordarea corupției și a șpăgii din unitățile sanitare, mai ales că vrea să introducă sistemul privind asigurările suplimentare private și coplata unor servicii. „Nu este deloc clar dacă această abordare va reduce în realitate nivelul plăților neoficiale, dat fiind faptul că această practică a continuat chiar și după introducerea modelului actual de asigurări sociale”, arată raportul Nice. Într-adevăr, oamenii ar prefera, cel puțin pe termen scurt, să recurgă direct la plățile neoficiale pentru a-și asigura servicii suplimentare și s-ar putea să nu fie dispuși să plătească pentru încheierea unei asigurări suplimentare private. În plus, este posibil ca plățile neoficiale să fie oferite și/sau solicitate în continuare chiar și atunci când va exista o asigurare medicală suplimentară, subminând și mai mult obiectivul de atingere a echității. Este nevoie de a o strategie oficială în acest domeniu, conchid experții Nice.
Mihaela Iamandei
