Bucureştiul este a zecea capitală la nivel mondial în termeni de risc seismic şi capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa, a declarat într-o conferinţă de presă Sorin Oprescu, primarul Capitalei, ceea ce cu siguranță că va face mulți turiști străini să ocolească Bucureștiul.
„În mod evident, în acest context, oraşul Bucureşti concentrează cel mai înalt risc seismic din România. Experţii au identificat principalele cauze: concentrări de clădiri şi de populaţie incomparabile cu cele din oricare alt oraş al României, în special în zona centrală. Planul de dezvoltare urbană a municipiului Bucureşti, emis în anul 1935 de Primăria Capitalei, recomanda centrul oraşului ca poziţie de amplasare pentru cele mai înalte clădiri din oraş. Şi acolo s-a construit. S-a dovedit că a fost o decizie greşită”, a afirmat Oprescu, citat de Agerpres.
Edilul a afirmat că majoritatea specialiştilor consideră că cele mai vulnerabile clădiri din Bucureşti sunt cele construite înainte de intrarea în vigoare a codului de proiectare seismică din 1978.
Oprescu a spus că acestea se împart în două categorii: clădiri înalte sau de înălţime medie construite înainte de 1945, respectiv clădiri înalte sau de înălţime medie construite după ’45, dar înainte de cutremurul din ’77.
„Deşi problema este extrem de gravă, trebuie să recunoaştem că a fost tratată cu multă superficialitate de toate autorităţile: locale, centrale şi chiar, îmi pare rău să o spun, de corpul de specialişti. Câte cutremure mai trebuie să vină că să ne trezim la realitate?”, a adăugat primarul Capitalei.
Municipalitatea a notificat în ultimii ani peste 370 de imobile cu privire la obligaţiile legale ale proprietarilor pentru reducerea riscului seismic, a declarat edilul Capitalei.
Conform unui comunicat al Primăriei Capitalei, el a precizat că este vorba despre 186 de clădiri care pot fi susţinute în programul de consolidări, precum şi despre alte 184 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, dar fără pericol public – imobile mai mici de P+2 sau care nu au spaţii publice la parter şi nu intră în programul de consolidare, dar sunt la fel de expuse riscului seismic.
„În ultimii 10 ani au fost consolidate 42 de clădiri din clasa I de risc seismic. 19 au fost consolidate în programul de consolidări, restul direct de către proprietari – şi mă refer la clădirile care nu intră în program, dar fac parte din clasa I de risc seismic. Pentru anul acesta avem 20 de propuneri pentru execuţie consolidare, 28 pentru faza de proiectare”, a menţionat Oprescu.
El le-a semnalat celor care lucrează la noul Plan Urbanistic General să ia în calcul existenţa unui fond de sute de clădiri de beton armat cu înălţime mai mare de 4 etaje, construit în majoritate între anii 1930-1945, lipsa, în perioada construcţiei acestor blocuri, a cunoştinţelor necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, poziţia geografică a municipiului Bucureşti, caracterizată de distanţele epicentrale relativ mici (100-170 km) faţă de sursa Vrancea, distanţe ce sunt comparabile cu adâncimea focarelor acestor cutremure (60-170 km).
