In complexul brasovean de pe Strada Lunga, marfa expusa la vanzare incearca sa multumeasca pe toata lumea Se ofera de la produse lactate, preparate din carne, paine, dulciuri, bautura si tigari pana la detergenti si rechizite scolare. Unii studenti au infiintat cate un minimagazin in camerele in care locuiesc.
Alin, acum student in anul IV, si-a incercat norocul in anul II de studentie cand, la indemnul unui amic, a inceput sa vanda tigari. In scurt timp, mica lui afacere s-a extins. -Am un prieten care venea din Basarabia si aducea tigari la un pret mult mai scazut decat cel practicat pe piata brasoveana. M-a rugat sa le vand in camin. Mi-am pus un anunt pe usa, care suna cam asa: <Vand tigari la preturi incredibil de mici!> si cumparatorii nu s-au lasat asteptati. Mai tarziu m-am gandit ca as putea castiga ceva mai bine daca as aduce si altceva decat tigari: pliculete de cafea, ciocolata de casa, bere, suc si prezervative. Am lipit anunturi peste tot, prin toate caminele, mai ales pe usile grupurilor sanitare, unde le vede toata lumea. In scurt timp am devenit un <comerciant> cunoscut.-
Cosmeticiana, la concurenta cu -babuta-
Fiecare face, contracost, ceea ce stie mai bine. Caminele de fete si cele mixte sunt pline de anunturi de genul -epilez avantajos – eventual cu ceara clientului-. -Costa putin si scapi de bataia de cap. Fata care se ocupa cu epilatul are in permanenta cliente si si-a pus la punct chiar o programare. Diferenta de pret fata de oras este izbitoare. De ce sa dau 180.000 in oras, cand pot plati 20.000 si am scapat. E adevarat ca instrumentele folosite in camin sunt foarte primitive, dar pentru studente fara pretentii merge si asa-, spune Iuliana Bota, studenta in anul III.
Abunda ofertele de telefoane mobile sau de cartele telefonice. Din nefericire, aceasta afacere se indreapta cu pasi repezi spre faliment. -La inceput, cand au aparut telefoanele mobile, toti studentii isi doreau un telefon mobil. Noi cumparam telefoane de pe unde apucam si le vindeam la un pret mai mare in camin. Pe masura ce toata lumea si-a procurat un astfel de telefon, cererea a scazut-, marturiseste un fost comerciant de celulare.
Pentru studentii cu ceva vechime in complexul Memorandum prezenta -babutei- e familiara. -Babuta, o pensionara foarte simpatica, face parte din viata noastra. Vine de doua sau de trei ori pe saptamana si ne aduce de toate. Haine, cosmetice, in gentile ei poti gasi aproape orice. Nimeni n-a intrebat-o vreodata de unde isi cumpara produsele, in schimb, noua ni le vinde la preturi foarte mici. S-a intamplat de multe ori sa ne luam lucruri frumoase pe datorie si babuta ne-a asteptat pana am primit banii de acasa. Cand avem mai multi bani, o imprumutam pe ea, ca sa-si cumpere mai multa marfa-, spune studenta Mihaela Marin.
Fara anunturi la vedere
Ce nu apare pe -panourile publicitare- este gama obiectelor interzise: pistoale si droguri. Deocamdata, cate un pistol ici-colo, bine ascuns de privirile indiscrete, mai poti gasi. -Vanzarea lor nu e un lucru nou. Personal, nu mi-am dorit niciodata un astfel de obiect, dar am colegi care si-au cumparat deja unul cu aer comprimat. E foarte posibil ca la doua-trei milioane sa ti se ofere si un pistol adevarat. Cele cu aer comprimat costa cam 1.000.000 de lei-, spune un student anonim.
-Pe vremea studentiei mele, acum 15 ani, in camin se vindeau blugi, creioane mecanice, minicalculatoare, truse de desen, bere, tigari. Odata, am cumparat cu un coleg o gramada de sticle de bere. Stiam ca-n ziua urmatoare, zi de meci, va fi cerere mare si eram siguri ca vom da lovitura. A doua zi, cerere a fost, numai ca, vazand atata lume la noi in camera si atatia oameni insetati, am baut-o noi pe toata-, isi aminteste Daniel Ciupic, un fost student.