Libera circulație a muncitorilor români și bulgari a dus la o creștere de 0,3% pentru PIB-ul UE, arată Raportul CE despre funcționarea măsurilor tranzitorii privind libera circulație a lucrătorilor, menționând că restrângerea acestui drept nu este răspunsul la problemele piețelor muncii din UE. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a anunțat că vineri a fost dat publicității Raportul Comisiei Europene în legătură cu funcționarea măsurilor tranzitorii privind libera circulație a lucrătorilor din România și Bulgaria. Raportul notează faptul că 2004 a fost anul în care a început marele exod al românilor în Europa și explică de ce muncitorii români și bulgari sunt o investiție și pentru statele membre de destinație. Astfel, în raport se arată că valoarea remitențelor trimise de muncitorii din România și Bulgaria în perioada 2004-2010 reprezintă 3% din PIB-ul celor doua țări. Mai mult, libera circulație a muncitorilor români și bulgari a dus la o creștere de 0,3% pentru PIB-ul UE 27. Evaluarea arată că în perioada 2003 -2010, numărul muncitorilor români care au plecat la muncă în Italia a crescut de cinci ori, a precizat Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă citat de Mediafax. Experții CE susțin că nu există date care să demonstreze o influență negativă asupra bugetelor de asigurări sociale și asupra salariilor în respectivele state membre. Totodată, în document se arată că românii reprezintau, în 2010, cel mai mare grup de muncitori care trăiesc într-un alt stat membru (27%), urmați de polonezi (21%). Statele preferate de aceștia sunt Italia (41%), Spania (38%) și, la distanță mare, Germania (5%). Concluziile raportului arată că măsurile tranzitorii au avut o influență redusă asupra distribuției mobilității în UE. CE consideră astfel că restrângerea dreptului la liberă circulație a lucrătorilor nu este răspunsul la problemele cu care se confruntă piețele muncii în UE. Comisia se așteaptă ca statele membre care solicită menținerea restricțiilor să transmită justificări complete, însoțite de date și argumente pertinente referitoare la efectele negative pe piața muncii.
Teodora Kim
