Poate fi tras un spital la răspundere penală? Cazul incendiului de la Matei Balș analizat de avocați

• În contextul în care se va constata că o persoană, reprezentant al persoanei juridice, a acționat necorespunzător, iar prin această acțiune s-a cauzat incendiul, atunci persoana juridică va putea fi trasă la răspundere penală;
• În ipoteza în care se impunea luarea unor măsuri, iar conducerea spitalului nu a acționat în acest sens, se va putea discuta despre săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prin omisiune;
• Răspunderea penală a spitalului nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care ar fi contribuit la săvârșirea aceleiași fapte.

În data de 29.01.2020, în jurul orei 5:00, la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș din București a avut loc un incendiu în urma căruia mai multe persoane și-au pierdut viața. În mod firesc, principala întrebare care se ridică este cine și dacă poate fi tras la răspundere penală pentru cele întâmplate. În urma incidentului, pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a deschis un dosar penal care are ca obiect săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

“La momentul actual se desfășoară cercetări în urma cărora trebuie să se stabilească cauza care a generat incendiul și persoanele care sunt vinovate de producerea lui, inclusiv posibilitatea de a fi angajată răspunderea penală a spitalului, în ipoteza în care în urma cercetărilor efectuate se va stabili că persoana juridică a avut o culpă în săvârșirea infracțiunii.” afirmă Diana Pleș, avocat Iordăchescu & Asociații.

Pentru ca o entitate să poată fi trasă la răspundere penală, se impune întrunirea cumulativă a unor condiții, care rezultă din cuprinsul art. 135 Cod penal, respectiv:

(i) entitatea să aibă personalitate juridică
Această condiție este îndeplinită, spitalul având personalitate juridică.

(ii) persoana juridică să nu fie exceptată de lege de la răspunderea penală
Conform art. 135 Cod penal, persoanele juridice răspund penal, cu excepția statului și a autorităților publice. Același articol stabilește că instituțiile publice nu răspund penal pentru infracțiunile săvârșite în exercitarea unei activități ce nu poate face obiectul domeniului privat. În cazul de față nu ne regăsim în această situație, motiv pentru care și această condiție este îndeplinită.

Întrunirea următoarelor două condiții urmează să fie stabilită în urma cercetărilor penale care se efectuează, motiv pentru care vom expune pe scurt doar semnificația acestora.

(iii) să se săvârșească o infracțiune în realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice, în interesul persoanei juridice sau în numele acesteia
Pentru a fi îndeplinită această a treia condiție este necesar să se constate că în producerea incendiului a fost incidentă una dintre următoarele ipoteze: (a) fapta a fost săvârșită în legătură cu realizarea obiectului de activitate al spitalului, (b) fapta a fost săvârșită în interesul acestuia, adică s-a dorit obținerea unui beneficiu (puțin probabil în cazul de față) sau (c) un reprezentat al spitalului a acționat/nu a acționat, deși trebuia, în numele acestuia, iar prin respectiva acțiune sau din cauza inacțiunii s-a produs rezultatul.

(iv) infracțiunea să fie comisă de persoana juridică ca urmare a unei hotărâri adoptate în cadrul acesteia sau a neglijenței
Referitor la această ultimă condiție, va fi avută în vedere conduita persoanelor responsabile de activitatea spitalului, respectiv comportamentul și eventuala culpă a organelor de conducere. În contextul în care se va constata că o persoană, reprezentant al persoanei juridice, a acționat necorespunzător, intenționat sau din culpă, iar prin această acțiune s-a cauzat incendiul, atunci persoana juridică va putea fi trasă la răspundere penală.

Fapta poate fi comisă și prin inacțiune. Astfel, în ipoteza în care se impunea luarea unor măsuri, iar conducerea spitalului nu a acționat în acest sens, se va putea discuta despre săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prin omisiune. Conform art. 17 din Codul penal infracțiunea se consideră săvârșită și printr-o inacțiune în două ipoteze. Prima ipoteză este reprezentată de situația în care autorul inacțiunii avea o obligație legală sau contractuală de a acționa, iar a doua situație este cea în care autorul omisiunii, printr-o acțiune sau inacțiune realizată anterior, a creat pentru valoarea socială protejată (viața și sănătatea pacienților internați și a personalului spitalului) o stare de pericol care a înlesnit/favorizat producerea rezultatului. Astfel, dacă se va constata că spitalul trebuia să ia anumite măsuri, iar acestea nu au fost luate, va putea fi atrasă răspunderea penală a acestuia.

“Totodată, trebuie menționat faptul că răspunderea penală a spitalului nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care ar fi contribuit la săvârșirea aceleiași fapte. Prin urmare, poate fi trasă la răspundere penală atât persoana juridică, cât și persoanele fizice responsabile de evenimentul tragic.” încheie Av. Diana Pleș.