Universitatea de Vest -Vasile Goldis- din Arad are, pe post de prorector, pe Ioan Cuzman, seful SIF Banat-Crisana
Incet-incet, incepe sa se faca lumina printre motivele grabei cu care Guvernul incearca sa acrediteze cele opt institutii de invatamant superior. Dupa cele deja semnalate de presa, o alta universitate particulara propusa spre acreditare isi dezvaluie -argumentele-: Universitatea de Vest -Vasile Goldis- din Arad are pe post de prorector pe Ioan Cuzman, seful SIF Banat-Crisana. De fapt, nefiind profesor, Ioan Cuzman este doar secretar stiintific. Dar se pare ca accepta cu mare placere titulatura de prorector.
Astfel, dupa universitatile particulare -Titu Maiorescu-, -Nicolae Titulescu- din Bucuresti si -Bacovia- din Bacau, si -Vasile Goldis- din Arad intra in cercul suspect, creat de graba prin care Ministerul Educatiei si Cercetarii cauta sa rezolve problema acreditarii acestora. De ele se leaga nume sonore, ca al premierului Adrian Nastase, al deputatului Neagu din PSD, Filipas – senator PSD sau Viorel Hrebenciuc, Dumitru Bontas si Neculai Lupu – ultimii trei membri PSD fiind apropiati Universitatii -George Bacovia- din Bacau. Desi universitati foarte bune, care si-au castigat un renume in lumea academica, ele pot pierde din credibilitate din cauza acestei ordonante de urgenta, pentru ca multa lume isi pune deja intrebarea: -De ce tocmai acestea?-. Un raspuns poate fi si faptul ca aceste opt universitati se aflau pe o lista mai lunga, continand inca 12 unitati de invatamant superior particulare, lista care a fost inaintata Parlamentului de catre Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica, in vederea emiterii legii care sa consfinteasca acreditarea lor. In nota de fundamentare a controversatei OUG, MEC justifica aceasta graba: -Avand in vedere cerintele pietei muncii si conditiile economice actuale, stadiul invatamantului superior de stat si particular, intarzierea procesului de acreditare institutionala a unitatilor de invatamant particulare, se justifica prezenta initiativa de acreditare si infiintare, prin ordonanta de urgenta, a acelor institutii care indeplinesc exigentele cerute de lege-.
In ce priveste universitatile propuse spre lichidare, MEC afirma ca -din pacate, in ultimii patru ani, Ministerul Educatiei Nationale nu si-a exercitat functia de control, care ar fi trebuit concretizata prin decizii bazate pe constatari proprii-. Si acuzele la adresa CNEAA continua, mult mai putin voalat de aceasta data: -Masurile propuse de CNEAA nu au fost incadrate intr-o strategie care sa permita redimensionarea invatamantului particular, pentru asigurarea calitatii-.
Citatele de mai sus fac parte din notele de fundamentare care au insotit proiectele de HG si OUG, elaborate de MEC. Dar, pe langa cele doua, mai exista un proiect, de amendare a Legii 88/1993, care ar putea aduce CNEAA sub controlul MEC, acest organism parlamentar pierzandu-si astfel neutralitatea politica…
