Asistența socială vis-a-vis de persoanele vârstnice este o problemă pentru că cetățenii nu au fost educați să-și aibe o bătrânețe independentă și nu una dependente, este de părere doctorița Luiza Spiru, președinta Fundației Ana Aslan Internațional. Medicul a acordat, ieri, un amplu interviu Agenției Agerpres în care a a explicat care sunt pașii și metodele pentru ca seniorii să fie respectați și să capete respect pentru viață, comparativ cu cel din Uniunea Europeană. Dr. Luiza Spiru a susținut că la nivel european, pentru realizarea unei independențe depline a persoanelor vârstnice s-a recurs din ce în ce mai mult la „crearea unui ambient inteligent pentru vârstnicii care locuiesc acasă, în propriile domicilii, sau, respectiv, crearea de case ‘inteligente’, în sensul că au facilități care să-i ajute pe cei dezavantajați din punct de vedere cognitiv și/sau fizic“, a susținut aceasta. Președinta fundației a arătat că o altă direcție importantă de cercetare la nivelul Uniunii Europene, pentru care se alocă tot mai multe resurse financiare atât de către Comisia Europeană, cât și de marile companii implicate în domeniul sănătății, este în sfera medicinii prevenției, predicției, adică a dezvoltării de mijloace predictive de diagnostic, respectiv identificarea de biomarkeri. „Acest lucru ne poate ajuta ca determinând în sângele unui pacient anumiți biomarkeri să știm din timp ce tip de patologie poate să apară în viitorul apropiat al unui pacient. Iar pentru a avea imaginea completă, corectă și individualizată asupra fiecărui pacient acești biomarkeri se vor corobora cu aspectele clinice, datele imagistice și cu cele obținute prin medicina de laborator“. Aceasta a arătat că „marii jucători din industria medicamentelor, marii jucători din laboratoarele lumii încep să înțeleagă că tot ceea ce noi, ca societate, cheltuim în privința îngrijirii oamenilor după o anume vârstă, care îmbătrânesc prost, cu multiple patologii – implică costuri, cheltuieli tot mai ridicate, care merg spre limita superioară a suportabilității. Iar reducerea acestor cheltuieli nu mai este posibilă prin actuala abordare conceptuală. Paradigma îngrijirilor medicale trebuie schimbată fundamental, iar schimbarea se face în primul rând prin educație și primii care au nevoie de o nouă gândire pentru ca această schimbare să aibă succes sunt furnizorii serviciilor de sănătate, adică medicii împreună cu tot corpul medical“, a spus dr. Luiza Spiru. Mai mult, medicul a arătat că fiecare paciet trebuie diagnosticat in integrum, nu după specialităși, pentru că fiecare pacient îmbătrânește în mod particular, iar vârsta biologică este determinată de ceea ce mâncăm dar și de creier care stabilește vârsta reală, biologică, pentru fiecare în parte. „El, creierul, practic ne pune diagnosticul real de vârstă, pentru că el este cel care înmagazinează toate informațiile legate de îmbătrânirea fiecărui organ și sistem în parte ținând cont de bagajul genetic, adică de ceea ce «moștenim» pe plan genetic, precum și ținând cont de epigenetică – ceea ce rezultă după ce o multitudine de factori externi interacționează cu noi de-a lungul vieții. Iar azi se știe că bagajul genetic la sfârșitul vieții nu mai seamănă cu cel cu care am pornit în viață“, a adăugat președinta Fundației Ana Aslan. Vorbind despre servicile pe care le-am putea oferi personelor în vârstă, dr. Luiza Spiru a declarat că în țara noastră astfel de servicii sunt încă la început. „Și la noi se încearcă a se face ceva. Astfel, implementarea reformei în sănătate prin transformarea unui număr semnificativ de spitale în unități cu caracter rezidențial în care sunt cazați pacienți pe termen lung ar viza acordarea unor servicii de tip social (deoarece o mare parte a pacienților internați în spitalele românești erau de fapt cazuri sociale ‘ascunse’ sub forma unor pacienți cronici – și recunoașterea situației ajută mai mult decât ignorarea sau ascunderea ei). Totodată se creează condiții și pentru îngrijirea acelor pacienți cu afecțiuni de tip neurodegenerativ (de tipul demențelor) care nu au condiții necesare îngrijirii la domiciliu. Dar chiar și în aceste condiții costurile vor rămâne destul de ridicate“. Pentru a cădea aceste costuri medicul a sugerat c„ societatea trebuie să fie mai implicată, mai informată și că astfel de boli trebuiesc deja diganosticate. Medicula a adăugat că este foarte importantă implicarea medicului de familie „în prevenția și predicția acestor cazuri. Pentru a realiza o situație statistică care să ajute la stabilirea acestor diagnostice dr. Luiza Spiru a relaizat, împreună cu mai mulți medici o hartă a pesroanelor peste 60 de ani care au fost trecute în evidența tutror cu felul „în care îmbătrânesc. „Eu încerc și cred că am și reușit un lucru extraordinar de important pentru început, în cadrul specialității noastre: să dezvoltăm și să implementăm o foaie de observație unică pentru toată țara în materie de ce înseamnă evaluarea pacienților vârstnici, cu descrierea completă a polipatologiei care există, cu folosirea unor scale de evaluare complexe și standardizate. Astfel am reușit să dezvoltăm un limbaj comun, vorbim aceeași limbă în toată țara. Pot să înteleg și eu în sfârșit ce vrea să spună un coleg de-al meu din Alba Iulia, Bistrița sau Cluj când vorbesc despre un pacient de peste 60 de ani atunci când îmi descrie modul în care acest pacient îmbatrânește și cum îl caracterizează“ a adăugat medicul. Președinta fundației a declarat ziariștilor că mai sunt mulți pași de făcut și că aceștia se vor realiza, în principiu prin alocarea unor fonduri Europene.
Teodora Kim