Pentru a veni in sprijinul elevilor care sustin examenul de Capacitate, ziarul -Curentul- va pune la dispozitie, in acest spatiu, toate reperele care trebuie urmarite in abordarea probelor acestui -prag- important spre un liceu de elita. Astfel, pana la data in care incepe examenul de Capacitate, in fiecare sambata, va vom oferi cat mai multe detalii, legate de cate o proba. Ordinea probelor va fi intocmai celei de la examen. In editia de astazi, va prezentam proba de Limba si literatura romana.
LIMBA SI LITERATURA ROMANA
I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Limba si literatura romana are, in cadrul examenului de Capacitate, statut de disciplina obligatorie de examen, la care se sustine proba scrisa, cu o durata de doua ore.
Ponderea notei obtinute la Limba si literatura romana in media generala a examenului de Capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin patru probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limba a minoritatilor nationale).
II. OBIECTIVE
Prin sustinerea examenului de Capacitate la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada capacitatilor, a abilitatilor si deprinderilor specifice dobandite pe parcursul celei de-a doua parti a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a si a VI-a), precum si pe parcursul ciclului de observare si orientare (clasele a VII-a si a VIII-a), reflectate in urmatoarele sarcini de lucru:
A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)
– sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trasaturile specifice ale respectivelor texte, precum si modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale si secundare;
– sa opereze cu sensul propriu si figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;
– sa recunoasca figurile de stil/procedeele de expresivitate artistica si celelalte notiuni de teorie literara invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;
– sa recunoasca elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa si sa opereze cu acestea, avand ca suport un text studiat sau la prima vedere;
– sa recunoasca si sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice si sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;
– sa interpreteze valorile expresive ale topicii si ale punctuatiei;
– sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.
B. Capacitatea de exprimare scrisa (C II)
– sa rezume un text literar dat;
– sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
– sa redacteze un text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze intr-o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui text la un gen sau la o specie literara: basm, schita, nuvela, roman, balada, fabula, doina, pastel, imn, comedie; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii);
– sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama;
– sa aplice, in redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie si de exprimare corecta;
– sa exprime, in scris, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare si a unui stil, adecvate contextului si in conformitate cu normele de redactare.
III. CONTINUTURI
A. Lectura. Teorie literara. Textul
– Autorul. Eul liric si naratorul.
– Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul; naratiunea la persoana a III-a si la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul si spatiul in naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea – portretul fizic si portretul moral
– Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegorie. Inversiune.
– Strofa si versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Masura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul si iambul).
– Textele literare – populare si culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectiva sincretica).
– Genuri literare. Genurile epic, liric si dramatic.
– Specii literare: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia.
B. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare
1. Comunicarea scrisa. Procesul scrierii. Contexte de realizare
– Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).
– Asezarea corecta in pagina.
– Punctuatia. Semnele de punctuatie si ortografice. Valoarea functionala si expresiva a semnelor de punctuatie.
– Scrierea functionala. Telegrama, invitatia, cererea.
– Scrierea reflexiva. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea si argumentarea unui punct de vedere.
– Textul literar. Transformarea textului dialogat in text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.
2. Elemente de constructie a comunicarii
1. Lexicul
– Vocabularul limbii romane. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.
– Cuvantul. Forma si continutul. Cuvantul de baza. Sensul cuvintelor in context. Sensul propriu (de baza si secundar) si sensul figurat.
– Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.
– Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. Imprumuturile. Neologismele.
– Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.
– Regionalismele. Arhaismele.
– Cuvintele polisemantice.
– Unitatile frazeologice (locutiuni, expresii).
– Pleonasmul.
2. Notiuni de fonetica
– Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
– Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe.
– Folosirea corecta a accentului in limba romana.
3. Morfosintaxa
– Partile de vorbire flexibile. Clasificare/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categorii morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, numar, caz, grad de comparatie). Functii sintactice.
– Partile de vorbire neflexibile. Clasificare/felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Functii sintactice (adverb, interjectie).
4. Notiuni de sintaxa
– Relatia text, fraza, propozitie, cuvant.
– Cuvintele si constructiile incidente. Punctuatia lor.
– Relatiile sintactice in propozitie si in fraza (interdependenta, coordonare si subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in propozitie si in fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia si pauza.
– Fraza. Propozitia principala si secundara/subordonata. Elementele de relatie in fraza. Propozitia regenta si propozitia subordonata. Elementul regent.
– Propozitia si partile de propozitie. Tipurile de propozitie.
5. Sintaxa propozitiei si a frazei
– Predicatul si propozitia subordonata predicativa.
– Subiectul si propozitia subordonata subiectiva.
– Atributul si propozitia subordonata atributiva.
– Complementul. Complementele circumstantiale si necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza si de scop. Complementul direct si indirect.
– Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale conditionale, concesive, consecutive.
– Expansiunea si contragerea.
– Acordul.
IV. MATRICEA DE SPECIFICATIE A PROBEI SCRISE
Partea probei
Tipul de sarcina de lucru
Capacitatea vizata
Ponderea in intregul probei
I. Intelegerea si operarea cu textul
C I.
– 55 %
II. Redactarea unui text functional
C II.
– 10 %
III. Elaborarea unei compuneri
C II.
– 35 %
V. STRUCTURA PROBEI
Proba de examen contine trei parti, fiecareia fiindu-i alocat un punctaj global, mentionat pe foaia de examen, pe care o primeste candidatul, si detaliat apoi in baremul de corectare si de notare.
Formularea subiectelor din proba de examen se face pe baza obiectivelor programei de examen si in conformitate cu abilitatile, deprinderile, capacitatile, cunostintele si continuturile selectate din Curriculum National, Programe scolare pentru clasele V-VIII, Aria curriculara: Limba si comunicare, Limba si literatura romana
Prin Curriculum National se stabileste principiul studierii limbii si literaturii romane in ciclul gimnazial din perspectiva comunicativ-functionala. Drept urmare, programa pentru examenul de Capacitate pune accentul pe evaluarea unor capacitati de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa, pe care trebuie sa le aiba un absolvent al clasei a VIII-a, in conditiile in care, in procesul de predare-invatare, se utilizeaza manualele alternative, textul literar fiind folosit ca suport pentru recunoasterea si operarea cu notiuni de teorie literara, cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa, de ortografie si de punctuatie, studiate in anii de scoala.
Partea I a probei este destinata intelegerii si operarii cu textul. Pe baza acestuia, se vor formula un numar de cerinte care sa vizeze atat intelegerea si analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. Intelegerea textului), cat si operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva comunicativ-functionala (B. Limba romana – fonetica, vocabular, morfologie si sintaxa aplicata).
Partea a II-a contine redactarea unui text functional (cerere, invitatie, scrisoare, telegrama), in conformitate cu anumite cerinte, formulate prin itemi.
Partea a III-a are in vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenentei unei opere/a unui fragment la gen si specie; comentarea unor secvente din operele studiate; analiza de text literar.
VI. EXEMPLE DE CERINTE/ITEMI
Partea I (46 de puncte):
A. Intelegerea textului (text la prima vedere) contine cinci cerinte a cate doua puncte fiecare, prin care se evalueaza abilitati, deprinderi, elemente de competenta etc., vizand capacitati de receptare a mesajului scris, prevazute de programa pentru examen.
In functie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinte care se refera strict la intelegerea textului citat, dar si cerinte care sa implice valorificarea notiunilor de teorie literara studiate in scoala.
Spre exemplu, pot fi propuse cerinte de tipul:
1. Indica modul/modurile de expunere prezent(e) in text.
2. Stabileste tipul de text si n trasaturi ale acestuia.
3. Motiveaza, intr-un text de cel mult n randuri, apartenenta fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).
4. Transforma dialogul de mai sus in vorbire indirecta.
5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A si B.
6. Redacteaza un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.
7. Stabileste n argumente, care sa demonstreze ca fragmentul reprodus apartine unei descrieri (sau unei naratiuni).
8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care contine o enumeratie/o alta figura de stil.
9. Explica, in maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator si personaj in textul dat.
10. Precizeaza masura, ritmul si rima strofei de mai sus.
11. Selecteaza un fragment, de cel mult n versuri, care sa indice prezenta eului liric in textul dat.
12. Numeste specia literara in care pot fi incluse versurile de mai sus.
13. Explica semnificatia urmatorului vers…/urmatoarelor versuri… (sau a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii…).
14. Motiveaza intrebuintarea semnelor de ortografie/de punctuatie din textul dat.
15. Selecteaza cuvantul/sintagma care exprima/sugereaza urmatoarea idee: s….t.
16. Explica, in n randuri, semnificatia titlului operei literare, tinand seama si de textul reprodus mai sus.
17. Prezinta tema discutiei dintre personajele A si B, din textul de mai sus.
18. Realizeaza, numai pe baza informatiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic si moral) al personajului A.
19. Numeste momentul subiectului prezent in fragmentul de mai sus.
20. Scrie ideile principale si ideile secundare din textul de mai sus.
21. Exprima-ti punctul de vedere asupra urmatoarei idei din textul dat: s…t.
22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, in textul de mai sus.
B. Limba romana (noua cerinte a cate patru puncte fiecare) presupune recunoasterea si operarea cu elemente de fonetica, vocabular, morfologie, sintaxa propozitiei si a frazei, avand ca suport acelasi text oferit candidatului.
Cerintele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate 2001, vizand selectarea, aplicarea, constructia, analiza, compararea si interpretarea unor fapte de limba, redactarea unor enunturi.
Operarea cu elemente de vocabular si de sintaxa apare, direct sau indirect, si la partea a II-a si a III-a a subiectelor propuse mai jos, conform principiului abordarii limbii din perspectiva comunicativ-functionala.
Partea a II-a (10 puncte) este destinata evaluarii capacitatii de exprimare scrisa, in situatia redactarii unor texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei probe este acordat pentru:
a) respectarea conventiilor specifice textului functional (trei-patru puncte);
b) structurarea continutului, in conformitate cu tipul de text si cu cerintele formulate (trei-patru puncte);
c) corectitudinii limbii utilizate (doua-trei puncte).
Partea a III-a (34 de puncte) implica tot evaluarea capacitatii de exprimare scrisa, dar cu un grad ridicat de relevanta. Cerinta de baza consta in redactarea unei compozitii de o pagina-doua, cu cerinte prestabilite (patru repere/cerinte specifice fiecarui tip de subiect si un reper general, vizand respectarea normelor de ortografie, de punctuatie si de exprimare corecta), avandu-se in vedere:
a) rezumarea unui text prezentat candidatului;
b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat – basm, balada, schita, nuvela, roman, comedie (cerintele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/procedee de portretizare) – sau la prima vedere;
c) argumentarea apartenentei unui text la un gen si/sau la o specie literara (basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia);
d) analiza sumara a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii;
e) exprimarea, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent, a unor idei si opinii despre textul selectat;
f) aplicarea normelor de ortografie si de punctuatie.
Nota: In situatia in care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de catre candidat dintre operele literare/ fragmentele studiate la clasa.
Cerintele vor fi astfel formulate, incat sa nu permita reproducerea unor caracterizari de personaje si a unor comentarii literare memorate, deoarece se urmareste evaluarea capacitatii candidatului de a opera cu notiunile de teorie literara, dobandite pe parcursul ciclului gimnazial.
In realizarea unor compozitii cu cerinte prestabilite, au fost propuse urmatoarele repere pentru organizarea continutului:
A. Rezumarea unui text literar:
a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale;
b) precizarea personajelor implicate in actiune;
c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele;
d) respectarea altor conventii specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor si a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fara dialog inserat; relatarea obiectiva, fara interventii emotional-subiective si fara citate).
B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):
a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) si a mijloacelor/procedeelor de portretizare;
b) precizarea, in textul selectat, a n trasaturi ale personajului si a semnificatiei acestora;
c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situatii din text;
d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator in portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relatiilor dintre personajul indicat prin cerinta si alt personaj/alte personaje din opera/din text.
C. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (I):
a) ipostaza in opera a autorului (narator; eu liric);
b) precizarea, in textul ales de catre candidat, a n caracteristici ale speciei literare;
c) ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat;
d) evidentierea rolului mijloacelor artistice.
D. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (II):
a) prezentarea a n caracteristici ale speciei literare;
b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor studiate;
c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvente/la situatii semnificative);
d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n intamplari/situatii semnificative.
E. Analiza de text:
a) relevarea modului de expunere dominant si a trasaturilor acestuia, identificabile in textul dat;
b) prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor;
c) incadrarea textului in gen si/sau in specie literara;
d) sustinerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului, prin n argumente specifice.
Prin baremul subiectelor propuse la partea a III-a au fost acordate 16 puncte pentru continut (cate patru puncte pentru rezolvarea fiecarui reper/a fiecarei cerinte, detaliata prin criterii de performanta) si 18 puncte pentru redactare – numai daca s-a realizat compunerea pe minimum de spatiu indicat, distribuite astfel:
– unitatea compozitiei (introducere – 1 p.; cuprins – 1 p.; incheiere -1 p.; pentru rezumarea unui text: prezentarea esentializata – 1 p.; succesiunea logica a ideilor din text- 1 p.; conexiunea secventelor compunerii – 1 p.); 3 puncte
– coerenta textului (claritatea enunturilor – 1 p.; proprietatea termenilor utilizati – 1 p.; sintaxa adecvata – 1 p.); 3 puncte
– registrul de comunicare, stilul si limbajul adecvate continutului compunerii;
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
– ortografia (0-1 greseli – 3 p.; 2 greseli – 2 p.; 3 greseli – 1 p.); 3 puncte
– punctuatia (0-1 greseli – 3 p.; 2-3 greseli – 2 p.; 4-5 greseli – 1 p.); 3 puncte
– asezarea corecta a textului in pagina; incadrarea in spatiul acordat; lizibilitate.
(1 p. + 1 p. +1 p.) 3 puncte
NOTA ! Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de candidat.
