Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) cere guvernului „corectarea neîntârziată” a formulei de calcul a taxei clawback, pentru evitarea dispariției de pe piață a medicamentelor accesibile, cu consecințe negative asupra accesului pacienților la tratament și pentru a debloca investițiile în industria farmaceutică românească.
Potrivit APMGR, de la introducerea taxei clawback în actuala formulă de calcul, în 2011, au dispărut de pe piață 1.332 de medicamente, conform datelor Cegedim. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) sunt medicamente cu preț mai mic de 50 lei, iar 45% erau fabricate în România. Prin dispariția acestora și utilizarea variantelor mai scumpe sistemul public, dar mai ales pacienții, trebuie să plătească mai mult pentru același tratament.
„Datele confirmă avertismentele noastre: medicamentele accesibile dispar de pe piață, iar creșterea taxei clawback la peste 20% în ultimele trei trimestre va accentua acest proces dramatic atât pentru pacienți cât și pentru producătorii locali,”a declarat Dragoș Damian, Președintele APMGR.
Conform sursei citate, taxa clawback va continua să crească în condițiile actualizării listei de medicamente compensate cu noi molecule: numai includerea celor 17 medicamente orfane, implementată deja de Ministerul Sănătății, va determina o creștere cu încă 10% a taxei clawback, după ce în T4 2013 aceasta a înregistrat o creștere de 20% față de trimestrul anterior, ca urmare a renunțării la listele de așteptare pentru programele naționale. În absența unei formule de calcul diferențiat al taxei clawback, povara fiscală rezultată se va transfera în mod injust asupra producătorilor de medicamente generice.
Cei de la APMGR susțin că taxa clawback afectează în special producătorii de medicamente generice: conform calculelor APMGR, din 2011 s-a înregistrat o reducere a consumului de medicamente generice în favoarea variantelor mai scumpe, de la 36% la 28%, ceea ce înseamnă că atât statul cât și pacienții plătesc mai mult, pentru compensarea, respectiv coplata unor medicamente de două ori mai scumpe.
„În plus, din cauza taxei clawback, România riscă să rateze, numai în acest an, investiții de peste 50 milioane de euro în dezvoltarea facilităților de producție locale. Guvernul trebuie să intervină pentru salvarea industriei locale, până nu este prea târziu,” a mai declarat Damian.
APMGR reamintește că soluția unui clawback diferențiat, bazată pe introducerea unei proporții de maximum 65% în calculul procentului ‘p’ din formulă, a fost deja agreată de Ministerul Sănătății, CNAS și acceptată de Ministerul de Finanțe și de către organismele financiare internaționale ca fiind neutră din punct de vedere bugetar, însă aplicarea ei întârzie în mod nejustificat. Propunerea de modificare asigură o corelație justă între prețul medicamentului generic (reglementat la maxim 65% din prețul originalului, conform OMS 75/2009) și taxa clawback calculată pentru această categorie de medicamente.
Un calcul diferențiat pentru medicamentele cu preț accesibil, care sunt în majoritatea lor generice, ar afecta pozitiv două treimi din tratamentele utilizate pentru bolile cronice, folosite de cele mai vulnerabile categorii sociale în tratarea unor afecțiuni precum cancer, diabet, afecțiuni cardiovasculare, reumatice, ale aparatului respirator, precum și antibioticele la prețuri accesibile.
