Lipsa de caldura guvernamentala va duce la inghetarea acestui an scolar. Asta numai daca, in negocierile de astazi, nu se va ajunge la o solutie. Dar optimismul sindicalistilor din Educatie este mai mult decat moderat.
Vineri s-au intalnit Colegiile directoare a doua dintre marile federatii sindicale din Educatie: Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant si Federatia Sindicatelor independente din Invatamant -Spiru Haret-. Atat cei de la FSLI, cat si sindicalistii de la -Spiru Haret-, au votat inghetarea anului scolar, incepand cu ziua de luni, 3 iunie. Aceeasi masura o va adopta si Federatia Educatiei Nationale – a patra mare federatie care este in Alianta Sindicatelor din Invatamant.
Sambata, 18 mai, la lucrarile Consiliului National Consultativ al federatiei sindicatelor din invatamantul superior -Alma Mater-, au luat parte reprezentanti din 27 de universitati si biblioteci centrale universitare. Acestia, intr-o covarsitoare majoritate, au votat intrarea in greva, incepand cu data de 3 iunie, daca pana miercuri 22 mai, Guvernul nu le ofera niste solutii acceptabile la lista de revendicari.
Sindicalistii solicita salarii marite. Dar nu numai…
In ceea ce priveste marirea salariala, fara sa precizeze cifra exacta oferita de guvern la ultimele negocieri – de vineri, 10 mai – liderul -Alma Mater-, Rasvan Bobulescu a declarat totusi ca li s-a propus o crestere salariala, reprezentand doar jumatate fata de majorarea solicitata de angajatii din invatamant. Din surse guvernamentale care doresc sa-si pastreze anonimatul, am aflat totusi ca – pe langa indexarea de 5% deja obtinuta de dascali, in schimbul tichetelor de masa – comisia de negociatori guvernamentali le-a oferit inca 3%, in timp ce liderii Aliantei Sindicatelor din Invatamant au solicitat peste 6%.
O alta doleanta a cadrelor didactice a fost acordarea unui salariu unic de referinta in invatamant, si recorelarea acestuia cu rata inflatiei. Totodata, dascalii au mai solicitat ca in noua lege a salarizarii bugetarilor sa existe un capitol distinct, referitor la salarizarea acestora, care sa reflecte importanta sociala a invamantului, cat si faptul ca a fost declarat domeniu prioritar. -Pretindem ca in aceasta lege sa se stipuleze foarte clar ca salarizarea conferentiarului sa porneasca de la +50% fata de maximul din salarizarea de la preuniversitari. Pentru ca la ora actuala sunt <<intersectii>> exagerate intre salarizarile din invatamantul superior si cel preuniversitar: un profesor de gradul I din preuniversitar a ajuns sa castige mai mult decat un conferentiar, ceea ce este inadmisibil! Si functiile de conferentiar sau de profesor universitar sunt singurele functii din sistemul educational care sunt atestate de o Comisie nationala… Am constatat cu bucurie ca si colegii din invatamantul preuniversitar au fost de acord cu noi-, a adaugat Bobulescu.
Invatamantul este mult mai de pret in Europa
Masura absoluta a aprecierii muncii dintr-un anumit domeniu este data de salariul mediu anual din domeniul respectiv, raportat la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. In marea majoritate a tarilor europene, acest raport este in jur de 2,00. In Romania, raportul este de 0,2. Si acestea sunt date furnizate de OECD, nu inventate de noi…
-Aprecierea- guvernamentala de care se bucura invatamantul romanesc este reflectata si in bugetul – de doar 4% – care a fost alocat acestui domeniu, declarat prin lege -de interes national-, comparativ cu ceea ce se intampla atat in tarile dezvoltate ale lumii, cat si in cele ale fostului lagar socialist. Astfel, Polonia aloca 7,5% din PIB pentru educatie, mai mult chiar decat Franta (6%), SUA (5,4%), Marea Britanie (5,3%), Germania (4,8%). Dar Polonia este totusi o exceptie fericita…
Revenind mai aproape de de realitatea post-comunista, Cehia – cu 5,1% din PIB alocat educatiei, Croatia – cu 5,3%, Macedonia – 5,1%, Slovacia – 5%, Slovenia – 5,7% si Ungaria – 4,6% se uita cam de sus la noi. Paradoxal, aceste tari sunt sub nivelul Romaniei la capitolul cercetare, daca ne gandim la valizele de medalii obtinute de inventatorii romani la saloanele internationale de inventica, sau de elevii olimpici care dau lectii de matematica, fizica, limbi straine celor de aceeasi varsta cu ei din tarile dezvoltate.
Dar, pentru guvernanti, distinctiile obtinute de cercetatorii si de olimpicii romani nu sunt un argument in favoarea ameliorarii conditiilor de trai ale dascalilor…