Valorile cercetătorilor români aflați peste hotare impresionează lumea întreagă. Una dintre cele mai bine cotate facultăți din București a făcut ca românca Alina Oprea, de 34 de ani, să intre în topul MIT (Massachusetts Institute of Technology), ca recompensă pentru cea mai valoroasă cercetătoare și inovatoare din domeniul IT dar nu numai. Astfel, Alina Oprea a fost inclusa într-o listă anuală întocmită de MIT din domenii precum IT, comunicații sau medicină. Alina Oprea a fost înclusă în rândul celor 35 de inovatori din 2011 datorită cercetărilor în domeniul foarte tehnic, însă extrem de important, al cloud-computing-ului. Când vor intra pe piață aceste soluții vor ajuta companiile să fie sigure că nimeni nu va modifica datele din cloud și ca datele nu vor dispărea din cauza unor viruși sau fiindcă apar erori, scrie Hotnews. Românca a realizat aceste tehnici într-un mod inovator, „împrumutând“ câte ceva din tehnicile hackerilor tocmai pentru a fi sigură că datele păstrate de diverse companii sunt în perfectă siguranță. Câștigătoarea noastră din acest an, Alina Oprea a absolvit Universitatea din București în 2000, și-a dat doctoratul la Carnegie Mellon University din Pittsburgh în 2007 și lucrează la RSA Laboratories din Boston. Motivația juriului care i-a recunoscut meritele româncei au fot că acesta a lucrat la tehnologi noi și ingenioase prin care companiile se pot asigura de faptul că nimeni nu poate umbla sau modifica datele stocate de diverse firme. Alina Oprea descrie aceste tehnologii la care a lucrat și care își propun sa rezolve astfel de probleme ca fiind munca unei întregi echipe de cercetători. Astfel, Iris, așa cum a fost botezat, este un mecanism care garantează corectitudinea și disponibilitatea datelor migrate în cloud. Companiile care utilizează cloud computing pentru a-și migra datele pot să verifice cu sistemul Iris că datele sunt în formatul original și că nu au fost modificate sau corupte. Compania trebuie doar să mențină local un scurt agregat al întregii colecții de date, pe baza căruia poate verifica corectitudinea datelor din cloud cu un protocol foarte eficient, mai notează site-ul Hotnews. Ce-a de-a doua inovație, HAIL este o tehnologie care adresează problema disponibilității resurselor migrate în cloud. Dacă furnizorul de servicii cloud este indisponibil, resursele nu sunt accessibile, ceea ce poate rezulta în pierderi mari pentru o organizație care se bazează exclusiv pe servicii cloud de IT. Soluția propusă este HAIL, un sistem care distribuie datele la mai mulți furnizori cloud și adaugă redundanță folosind coduri corectoare de erori. Dacă un anumit furnizor nu este disponibil (este offline), datele sunt totuși accesibile organizației de la furnizorii care sunt online. Totodată, HomeAlone: Pentru aplicații confidențiale, există un model numit “private cloud” – cloud privat, în care furnizorul de servicii cloud rezerva resurse pentru o anumita organizație. Aceste resurse nu sunt împărțite cu alte companii ce folosește același cloud. Dar cum poate o organizație să fie sigură că resursele din cloud sunt alocate exclusiv pentru uzul ei? HomeAlone este un sistem care rezolvă această problemă: cu HomeAlone se poate verifica faptul că anumite resurse în cloud (mașini virtuale – VM) au fost rezervate pentru o anumită organizație. Protocolul se execută fără ca furnizorul de servicii cloud să fie implicat: organizația care dorește să verifice izolarea resurselor execută un protocol între mașinile virtuale care rulează pe aceeași mașina fizică. Interesant, protocolul este bazat pe aceleași tehnici pe care hackerii le folosesc să spioneze asupra mașinilor virtuale ale altor utilizatori în cloud. Potrivit specialiștilor până la comercializarea pe piața liberă a acestor inovații va mai trece ceva timp. „Din câte știu nu sunt foarte multe tehnologii care adresează securitatea informațiilor în cloud. Părerea mea este că e nevoie de multă cercetare în domeniul ăsta. Tehnologiile la care am lucrat eu sunt foarte noi și va mai dura ceva până vor ajunge pe piață. Este un proces mai lung ca o tehnologie să ajungă din faza de cercetare în cea de produs care se vinde clienților.“, explica Alina Oprea. Cercetătoarea susține că nu a dezvoltat singură aceste viitoare produse, ci ele sunt rodul unei munci în echipe restrânse „Sunt parte dintr-un grup de șapte cercetători, numit RSA Laboratories care face parte din compania RSA. La proiecte lucram în echipe de trei-patru persoane. Iris și HomeAlone au fost proiecte colaborative cu două universități: UC Berkeley și University North Carolina, Chapel Hill. Am colaborat cu studenți de acolo, care au ajutat la implementare.“ Vorbind despre pasiunea pentru acest domeniu, unde a fost răsplătită cu acesta nominalizare, românca spune: „Când am început doctoratul la Carnegie Mellon Univ., am fost pasionată de criptografie și eram interesată să găsesc aplicații ale criptografiei în practică. Unul din primele mele proiecte a fost în legătură cu storage security (stocarea datelor în totală siguranță) încă înainte de apariția domeniului cloud computing.
Teodora Kim