Muzica populara, manelele si internetul sunt principalele preferinte ale romanilor. Gusturile muzicale de la noi sunt total diferite de cele din tarile membre ale Uniunii Europene, dar seamana, in schimb, cu cele din statele Europei de sud-est, precum Bulgaria, Turcia sau Serbia, si ele mari amatoare de manele si muzica populara. Acestea sunt rezultatele obtinute de Centrul de studii si cercetari in domeniul culturii, in urma realizarii Barometrului de consum cultural din 2005.
Populatia statelor membre sau a celor in curs de aderare isi petrece timpul liber la cinema, in biblioteci sau vizitand monumente, acestea fiind de fapt principalele activitati culturale preferate in UE. In schimb, romanii se dau in vant dupa sarbatorile traditionale si spectacolele de muzica care se desfasoara in aer liber. Cinematografele si teatrul ocupa ultimele locuri intr-un top 5 privind preferintele romanilor. Explicatia data de specialisti se refera la bugetul redus alocat culturii, dar si la starea precara in care se gasesc cinematografele in Romania. De asemenea, in timp ce in tarile UE muzica populara se claseaza abia pe locul 3, dupa muzica rock-pop si cea usoara, la noi, dar si in restul statelor in curs de aderare, repertoriul traditional se situeaza in fruntea ierarhiei.
12% din romani nu detin nici o carte
Procentul romanilor care nu au nici o carte in afara ziarelor, revistelor sau a manualelor scolare este 12%, adica dublu decat cel inregistrat in Uniunea Europeana. Altfel spus, unul din 10 cetateni de la noi nu are asa ceva in casa, iar unul din patru detine mai putin de 50 de carti. Cu toate acestea, numarul colectionarilor de carti este egal cu cel al celorlalte tari candidate (6%) si doar cu 3% mai mic decat cel din UE. Enciclopediile si dictionarele formeaza capitolul la care Romania sta cel mai slab. Potrivit studiilor, doar 34% din romani sunt dotati cu asa-numitele unelte de lucru intelectual, comparativ cu cetatenii statelor membre UE, care in proportie de 65% detin asa ceva. In plus, chiar si diferentele inregistrate cu alte tari candidate este considerabil, ele totalizand un punctaj de 49%.
Romanii sunt mari consumatori de internet
Barometrul de consum cultural a demonstrat ca, in Romania, IT-ul a trecut din categoria -lux- la -uzual-. Astfel, 33% din gospodariile autohtone au cel putin un membru care are acces la calculator. Daca privim cu doar doi ani in urma, Eurostat constata ca 25% din romani sunt consumatori de internet, fapt ce dovedeste ca numarul utilizatorilor a crescut cu 7% intr-un timp destul de scurt. Scopul folosirii noilor tehnologii de catre romani difera destul de mult de cel al populatiei din tarile candidate. Surprinzator, se pare ca acestea sunt accesate de concetatenii nostri pentru educatie in primul rand, apoi pentru comunicare si distractie, in timp ce ordinea stabilita in statele candidate este: comunicare, distractie, educatie. In aceste conditii, specialistii au incercat sa stabileasca profilul posesorului de PC roman. Acesta este tanar, are un venit mai ridicat, e orasean, se uita si la emisiuni culturale si stie limba engleza.
O familie din cinci are in dotare un DVD-player
Consumul de televiziune continua sa domine detasat preocuparile romanilor. Astfel, 96,5% din populatia tarii detine la ora actuala un televizor, iar aproape 75% din ei au si cablu tv. La fel de mare este si numarul detinatorilor unui aparat radio, 79,9%. De asemenea, 20,4% din gospodariile din Romania au fost dotate cu DVD-player sau DVD-ROM la PC, ceea ce inseamna ca aproximativ o familie din cinci detine asa ceva. La acest capitol conducem detasat atat celelalte tari candidate, care nu inregistreaza decat un procent de 10%, cat si pe cele deja membre (12%). Si daca suntem dispusi sa investim in noile tehnologii, nu la fel stau lucrurile si in ceea ce priveste sustinerea patrimoniului national. Doar 26,2% din romani au fost de acord sa plateasca taxe suplimentare, pe parcursul unui singur an, pentru reamenajarea sau sustinerea patrimoniului cultural, si asta, desi 32% cred ca locuitorii ar trebui sa fie responsabili de ingrijirea si finantarea acestor obiective.
