Copiatul temelor de la -tocilarul- clasei este o îndeletnicire pe care majoritatea şcolarilor au practicat-o cel puţin o dată în viaţă. Pentru unii, această tehnică s-a perpetuat şi în perioada post-gimnaziu, ea devenind la ora actuală chiar un mod de a supravieţuire în facultate. Diferenţa este că cele cateva exerciţii s-au transformat în proiecte ample sau lucrări de licenţă, iar -tocilarii-, scoşi în afara găştii din cauza preocupărilor şcolare excesive, au devenit mai solicitaţi chiar decat profesorii de curs.
Studenţii de la majoritatea facutăţilor sunt nevoiţi să lase pentru o perioadă pe plan secundar distracţiile şi să se concentreze asupra examenelor din sesiunea de iarnă care se apropie cu paşi repezi. Avand în vedere că mijloacele de promovare sunt diferite de la student la student, cei care din diverse motive nu sunt dispuşi să aloce prea mult timp studiului caută cea mai bună metodă care să nu fie însă solicitantă din punct de vedere intelectual. Astfel, intră în scenă colegii care pe langă faptul că se duc zilnic la şcoală şi îşi pregătesc din timp sarcinile, se oferă să îi ajute şi pe ceilalţi, contra cost.
100 de euro, o lucrare de licenţă
Dacă la început, studenţii cei mai -iluminaţi- din grupă erau dispuşi să facă proiecte şi pentru colegii mai leneşi, din motive de stransă prietenie, pe măsură ce li s-a dus vestea, altruismul a căpătat forma unor mici afaceri. -La început am făcut proiecte colegilor din grupă cu care eram prieten, pe urmă am devenit cunoscut şi în cercuri mai largi, iar apoi studenţii veneau şi imi propuneau bani, numai să îi ajuţi-, ne-a povestit un student de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti. Rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti (UPB), Ecaterina Andronescu, consideră că metoda este foarte păguboasă pentru studenţii care o practică întrucat ei nu obţin competenţe în acest fel. -În ce îi priveşte pe cei care fac şi lucrările colegilor, aceştia capătă mai multă experienţă şi au numai de caştigat-, este de părere rectorul UPB. Fie că este vorba de proiecte semestriale sau de lucrări de licenţă, preţurile variază în funcţie de materie şi de complexitatea temelor cerute. Proiectele de diplomă sunt cele mai costisitoare, preţul acestora variind între 100 şi 200 de euro, în timp ce pentru lucrările cu aplicaţii, studenţii trebuie să scoată din buzunar pană la 200 RON. -În anul 4 am avut cele mai multe solicitări şi am caştigat de la cateva mii la cateva sute de euro, în funcţie de dificultatea lucrărilor. Erau lucrări pe care le făceam în 3 ore, iar pe altele în 2 săptămani-, ne-a povestit un student de la Politehnică.
Substituirea la examen
Potrivit rectorului UPB, Ecaterina Andronescu, proiectele semestriale reprezintă o condiţie obligatorie pentru ca studenţii să poată susţine examenul. Şi dacă procurerea proiectelor este -floare la ureche-, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre promovarea examenelor. -Impass SRL angajează student la Politehnică sau care a terminat Politehnica de preferat Electrotehnica. Sarcini/Responsabilităţi: Să poată să susţină examenele la Politehnică – Electrotehnică, materii de anul 3 şi 4 în locul meu. Plata de la 100 RON/examen, în funcţie de dificultate- – astfel sună un anunţ postat pe pagina unui site de recrutare profesională. Deşi rectorul UPB susţine că în sala de examinare se intră doar pe bază de buletin, substituirea la examen este o metodă la care apelează din ce în ce mai mulţi studenţi nepregătiţi pentru a trece -proba de foc-.
