– Rectificarea bugetara nu rezolva gravele lipsuri ale sistemului
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si-a facut deja temele pentru rectificarea bugetara din octombrie. Cu toate acestea, din experienta dobandita, Finantele nu vor onora necesarul din sistemul de sanatate, preferand sa permanentizeze saracia lucie. Atitudinea ministerului care gestioneaza banii asiguratilor trece dincolo de limita bunului simt, daca ne gandim ca suplimentarea fondurilor se va face tot din fondul asigurarilor sociale de sanatate si nu de la bugetul de stat.
Spitalele au datorii de 6.500 miliarde de lei
-La ultima rectificare bugetara am obtinut 500 miliarde de lei, suma mult prea mica pentru cheltuielile din sistem-, a declarat Eugeniu Turlea, presedintele CNAS. In consecinta, datoriile catre furnizorii de servicii au crescut, iar principalii beneficiari, asiguratii, platesc bani grei din buzunar pentru serviciile medicale.
CNAS solicita o suplimentare a cheltuielilor cu 4.339, 5 miliarde de lei, avand in vedere atat cresterea costurilor serviciilor medicale – ca urmare a majorarii preturilor la energia electrica si termica, gaze naturale, combustibil, medicamente -, cat si majorarea salariilor personalului datorita indexarilor preconizate pe acest an. -Majorarea cheltuielilor propusa constituie un minimum necesar pentru asigurarea decontarii serviciilor medicale si a medicamentelor, tinand cont si de faptul ca datoriile spitalelor catre furnizorii de bunuri si servicii la aceasta data sunt de 6.500 miliarde de lei.
Cererile s-au facut in urma nivelului prevazut de colectare al caselor de asigurari de sanatate: estimarea colectarilor in plus, pana la finele anului, cu suma de 2.583 miliarde de lei, din cauza indexarii pensiilor, salariilor si a masurilor de executare silita in vederea recuperarii creantelor la FASS. Astfel, pentru intreg anul in curs, FASS va realiza venituri de 54.346,2 miliarde de lei, in timp ce CNAS solicita un fond de cheltuieli in valoare de 52.635,9 miliarde de lei. De remarcat ca, in ciuda suplimentarilor enuntate, tot va ramane un excedent de 1.031 miliarde de lei si un fond de rezerva de 679,3 miliarde de lei.
Bolnavii de cancer, afectati de incompetenta managerilor
Punctul pe i l-a pus profesorul doctor Florin Badulescu, presedintele programului national de oncologie, care s-a referit la incompetenta manageriala a sefilor de clinica: -Medicamentele nu ajung la bolnavi din cauza situatiilor din teritoriu transmise prea tarziu, cum s-a intamplat in luna august, cand livrarile de medicamente au fost intarziate cu sapte zile. Acum, in luna septembrie, am intarziat din nou cu sase zile, pentru ca Institutul Fundeni nu a trimis situatiile la timp. Imi pare rau ca trebuie sa o spun, dar motivul intarzierii a fost ca un distins coleg se afla in concediu. Noi avem un program de informatizare performant, care urmareste fiecare bolnav in parte si analizeaza costurile. Prin programul national de oncologie, am facilitat accesul la tratament si bolnavilor saraci. Repet, disfunctiunile apar din teritoriu, pentru ca medicii-sefi de programe nu sunt buni manageri-. Prin programul national de oncologie se ruleaza aproximativ 400 miliarde de lei.
CNAS a incheiat contracte cu firmele desemnate castigatoare ale licitatiilor efectuate la nivel national. Medicamentele comandate pe luna iulie si distribuite spitalelor care deruleaza programe de sanatate au fost decontate furnizorilor in mai putin de 30 de zile de la emiterea facturilor, iar cele pe august au fost decontate in proportie de 79%.
Asiguratii vor avea carduri
-Am propus ca in Legea asigurarilor sociale de sanatate sa se introduca si cardurile pentru asigurati-, a declarat Turlea. Acestea vor identifica asiguratul, vor oferi date despre starea sa de sanatate, dar si ale costurilor serviciilor de care a beneficiat.
Inovatia poate fi discutata o data cu debutul procesului de informatizare a asigurarilor de sanatate.
Desi licitatia pentru realizarea sistemului informatizat a avut loc in anul 1999, din cauza litigiilor aparute, semnarea contractului cu firma castigatoare, Compaq, s-a facut abia in iulie. Pretul contractului este de 119.540.000 euro, iar termenul de executie este de doi ani.
Sursa de finantare este stabilita printr-o reglementare guvernamentala, sistemul fiind planificat a fi realizat din fonduri proprii CNAS, fara a uza de credite sau garantii guvernamentale.
