In cadrul reuniunii Comisiei antisaracie, care s-a desfasurat, ieri, la Complexul Lebada, din apropierea Capitalei, Catalin Zamfir – consilier pe probleme sociale al primului-ministru, a declarat ca orice politica antisaracie derulata in Romania trebuie sa se bazeze, in primul rand, pe relansarea economica si pe utilizarea eficienta a resurselor. Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii, sub patronajul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, in Romania, principala cauza a saracirii accentuate a populatiei este decaderea economiei, pe fondul unei utilizari ineficiente a resurselor si a unei orientari gresite a politicii sociale.
In Romania, tranzitia a fost insotita de o adevarata explozie de saraciei. Daca in 1989 fenomenul afecta circa 7% din populatie, in 1994, rata saraciei se plasa, in functie de metodologia utilizata, intre 22% si 39%. Dupa 1997, s-a produs un al doilea val de saracire; in 1999, rata saraciei a crescut cu peste 60% fata de 1995, ajungand la 41,2%.
Un roman din doi este sarac
Aproape jumatate din populatia Romaniei este saraca, iar mai mult de 15% se confrunta cu o saracie extrema, care presupune venituri sub pragul minim de subzistenta. Copiii si tinerii reprezinta categoriile de varsta cele mai expuse saraciei, care afecteaza aproape 40% dintre minorii sub 7 ani si 50% dintre cei care au intre 7 si 15 ani.
Existenta mai multor copii intr-o familie creste sansele abandonului scolar, lipsa de educatie fiind reflectata mai tarziu in reducerea posibilitatilor acestora de a-si gasi un loc de munca. Mai sunt afectati de saracie somerii (60%) si taranii (57%), precum si salariatii (30%) si pensionarii (25%). Extrem de vulnerabila la saracie este si populatia de rromi, in randul careia rata saraciei se ridica la peste 85%. Spre comparatie, doar 32% dintre romani sunt saraci, 30% dintre maghiari si 36% dintre membrii altor comunitati etnice din Romania. Rata de saracie pe regiuni situeaza pe -primul loc- Moldova, cu 42,8%, in timp ce Bucurestiul ocupa ultimul loc, cu -numai- 21%.
O suta de ani de munca pentru doua camere!
O alta categorie de saraci o reprezinta cea a oamenilor fara locuinta, cele mai mari probleme in procurarea unei case avandu-le tinerii (85%), familiile cu multi copii (50%) si cei cu venituri foarte mici (41%). Pentru cumpararea unei locuinte, unei familii de tineri casatoriti (fara copii), avand doua salarii medii si luand in considerare cheltuielile la nivelul minimului decent, ii trebuie 99 de ani pentru doua camere si 143 de ani pentru trei camere!
Consecinte – infractionalitate si abandon scolar
Principala cauza a saraciei a fost identificata ca fiind criza economica, fenomen care a presupus inchiderea unor intreprinderi si restrangerea altora, precum si somaj. Numarul de angajati din economie a scazut de la aproape opt milioane, in 1989, la 4,5 milioane, in 2000, iar salariul mediu s-a redus la aproape jumatate fata de inceputul anilor *90. O mare parte a populatiei s-a orientat spre agricultura, dar, cu toate acestea, agricultura contribuie modest cu doar 20% la PIB, in lipsa unei sustineri reale din partea statului.
Inegalitatea sociala s-a accentuat, favorizata de coruptia, birocratia si ineficienta administratiei publice. Saracia a dus la cresterea infractionalitatii si a numarului de abandonuri scolare, precum si la deprecierea starii de sanatate a populatiei. Din nefericire, oricat s-ar discuta pe marginea acestei teme, fara o relansare economica reala si a unor programe adevarate de protectie sociala, nu se poate vorbi de combaterea saraciei.
Infloreste economia subterana
Economia subterana din Romania reprezinta intre 20 si 37% din PIB, dimensiunea sectorului fiind in stransa legatura si direct proportionala cu nivelul saraciei. Spre sectorul economiei subterane sunt impinse atat persoanele cele mai sarace dintre saraci, dar si reprezentantii unor etnii precum rromii. Una dintre caracteristicele economiei subterane o reprezinta munca la negru, care angrena intre 1,5 si 2 milioane de persoane in 1999, precum si utilizarea muncii copilului, contrabanda si coruptia.
