De la intrarea in vigoare a Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, consiliile locale au intrat in panica. Nu doar multele solicitari – mai mult sau mai putin fondate – ii sperie pe edili, cat faptul ca vor fi in imposibilitate de plata. In judetul Prahova, majoritatea primarilor si-au declinat putinta de a raspunde favorabil valului de napastuiti care – de o saptamana – le tot bat la usi, in speranta de a o duce mai bine. Nici Capitala nu sta pe roze, daca se are in vedere ca numai aici ar fi nevoie de peste 300 miliarde de lei pentru ajutorarea amaratilor cu buletin de Bucuresti. In sectorul 6 au fost, la un moment dat, peste 10.000 de solicitari, primarul Dan Darabont vazandu-se nevoit sa ceara Guvernului amanarea aplicarii acestei legi cu un an de zile.
Pe de alta parte, solicitantii care au ridicat fisele de la primarii s-au speriat atat de numarul mare de acte prin care sunt nevoiti sa-si ateste saracia, cat si de cele 72 de ore de munca in folosul comunitatii, pe care ar fi obligati s-o presteze daca doresc sa beneficieze de ajutorul social stipulat in respectiva lege.
Un alt avatar care impiedica aplicarea Legii 416/2001 este si modalitatea de stabilire a criteriilor dupa care saracilor li se va calcula venitul de catre comisiile care-i vor vizita pentru constatare; practic, pana si animalele, si pasarile din curte vor fi evaluate, fiind considerate aducatoare de venit.
De la inceputul acestei luni, Legea nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, a intrat in vigoare. Inca de acum o saptamana, amaratii din toate colturile tarii au dat navala la Primarie, in speranta ca vor obtine o cat de mica portie din ceea ce le-a promis Guvernul. Dar, pe langa multitudinea de acte de care ei au nevoie pentru a-si demonstra pauperitatea, si primariile se confrunta cu mari probleme in aplicarea respectivei legi; lipsa fondurilor – multe dintre primarii intrand in acest an cu datorii, si practic neavand de unde sa mai acorde un ajutor suplimentar, la care se adauga lipsa de personal pentru alcatuirea comisiilor care vor verifica declaratiile potentialilor beneficiari ai acestei legi.
Birocratia favorizeaza… saracia!
Pentru a putea beneficia de ajutorul social si de cel pentru incalzire acordate de catre stat in conditiile Legii 416/2001, solicitantul trebuie sa intocmeasca un dosar care sa cuprinda adeverinta eliberata de Administratia Financiara, prin care se atesta faptul ca nu inregistreaza alte venituri decat cele declarate. In plus, are nevoie de adeverinta de la Oficiul Fortelor de Munca, in care sa se specifice ca nu a refuzat nici un loc de munca si nici participarea la cursurile de calificare organizate de AJOFM. Dosarul trebuie sa contina viza sectiilor financiare pe contractele de inchiriere pentru flotanti, precum si adeverinte de la unitatile de invatamant ale copiilor. In aceste ultime adeverinte trebuie precizat daca elevii beneficiaza de burse si care este natura acestora. Alte acte necesare pentru intocmirea dosarului sunt certificatele de nastere ale tuturor membrilor familiei, certificatul de casatorie si buletinele de identitate, toate in copie si in original. Alaturi de toate aceste acte, mai este nevoie de taloanele de pensie din ultima luna, taloanele pentru alocatia suplimentara si carnetul de alocatii al elevilor, insotit de o adeverinta de la unitatea de invatamant, din care sa rezulte ca minorul este scolarizat. Ultimul act ce nu trebuie sa lipseasca din dosar este declaratia notariala pe propria raspundere, in care sa se specifice veniturile obtinute. Pentru mai multa siguranta, intreg dosarul trebuie reinnoit o data la trei luni.
Primariile – in imposibilitate de plata
Bugetul de stat nu poate suporta cheltuielile cerute de Legea venitului minim garantat decat pentru o parte dintre persoanele indreptatite. Legiuitorul a avut in vedere si acest aspect si a specificat in textul actului ca diferenta de bani sa fie suportata din bugetele administratiei publice locale, respectiv din bugetul primariilor. Astfel, bugetul statului va suporta 4.375 de miliarde de lei si consiliile locale – restul de 1.325 de miliarde, pana la cuantumul de 5.700 de miliarde, fixat ca total pentru aceste ajutoare. Insa primariile nu au bani si este greu de crezut ca ele vor gasi noi surse de finantare, ceea ce va duce, inevitabil, la imposibilitatea aplicarii prevederilor Legii 416.
In judetul Prahova de exemplu, majoritatea primarilor au declarat ca nu pot face fata, din punct de vedere financiar, cheltuielilor cerute de Legea venitului minim garantat, cu atat mai mult cu cat multe administratii locale au intrat cu datorii in 2002 din cauza aplicarii HG 1.099/25 octombrie 2001, actul care a legiferat ajutorul pentru incalzirea locuintei in perioada 1 noiembrie 2001 – 31 decembrie 2001. Edificatoare este situatia cu care se confrunta primariile celor 14 orase prahovene, care au inregistrate aproximativ 35.000 de cereri pentru acordarea ajutorului de incalzire si din care nu au putut onora decat o treime.
Cei cu venituri mici sunt condamnati de noua lege
Din pacate, criteriile din noua lege ii condamna pur si simplu pe aceia care, fara sa aiba vreo vina, au venituri cu cateva mii de lei mai mari decat cele de referinta, existente in respectivul act normativ. Dintr-o pensie de 650.000 de lei (si care depaseste cuantumul din lege, care este de 630.000 de lei pentru o persoana singura), un batran poate sa cumpere cate o paine si un litru de lapte pe zi si mai putin de doua kilograme de carne pe luna. Nu se mai pune problema de platit incalzirea, apa calda, energia electrica si gazele care, pentru o persoana ce locuieste singura intr-o garsoniera, se ridica la un total de aproximativ 800.000 de lei pe luna. Si acestia nu vor mai beneficia de ajutoare materiale…
Pana la 1 ianuarie 2002, ajutoarele pentru incalzirea locuintei se acordau in baza unor acte normative care si-au incetat aplicabilitatea, o data cu intrarea in vigoare a prezentei legi. In lunile noiembrie si decembrie 2001, au primit ajutoare pentru incalzire cu gaze naturale – de 400.000 de lei, 240.000 de lei sau 120.000 de lei – familiile care aveau un venit lunar pe membru de familie de pana la 900.000 de lei, 1.100.000 de lei si, respectiv, 1.400.000 de lei.
Criterii aberante de stabilire a gradului de saracie
Limitele minime ale veniturilor medii lunare obtinute prin vanzarea bunurilor pe care le au saracii sunt luate si ele luate in calcul, pentru determinarea venitului net lunar al beneficiarilor de ajutor social.
La Focsani, spre exemplu, se considera ca o gaina – cu tot cu ouale aferente – aduce un venit de aproximativ 157.000 lei pe an, pe cand o rata – doar in jur de 126.000 lei. O curca, in schimb, este mult mai pretioasa, ea aducand posesorului un venit de circa 237.000 lei/an, la fel ca o familie de albine, o nurca sau o nutrie. Iepurii au fost evaluati la aceeasi valoare ca si gainile, cu toate ca nu fac oua. Consiliul Local Focsani considera ca vacile si bivolitele aduc un venit anual de 486.000 lei, pe cand boii si bivolii – aproximativ 790.000 lei/an. Cel mai mare venit anual il aduce calul (9,47 milioane de lei/an), porcul fiind clasat la valoarea de 1,57 milioane de lei/an. O oaie nu -produce- decat 315.000 lei/an, pe cand un magar aduce omului un venit de 3,159 milioane de lei/an. Pana si masa luata la Cantina Saracilor este considerata drept venit, si anume 8,395 milioane de lei anual…
