Incepand cu anul 1964, Iasiul a cunoscut febra urbanizarii. Cu patru ani inainte de sfarsitul regimului comunist, la Iasi se regularizase un ritm de aproximativ 7.000, 8.000 de apartamente pe an. Iesenii vorbesc, si acum, cu regret despre maretele planuri edilitare care au murit in decembrie *89.
Doar orizontul aminteste de centrul orasului
Chiar peste bulevard de Primarie, dupa gardurile Catedralei Mitropolitane, se afla marginea unuia dintre aceste -sate-. Zona Uzinei – Biserica -Sfantul Andrei- este una dintre ramasitele orasului vechi, una dintre putinele insule de care buldozerele nici nu s-au apropiat. Unele case sunt mai batrane si decat proprietarii, gardurile abia se mai sprijina.
Strada Morilor este un adevarat catalog al discrepantei dintre saracie, civilizatia sateasca si cea contemporana, asa cum le poti intalni numai aici. Si daca ai suficient timp pentru a-ti satisface curiozitatea, risti sa te inglodezi pe strazi ca Ipsilanti sau Tanasescu. Aici, nici macar piatra nu iti fereste picioarele de noroi si doar soarele mai reuseste sa usuce pamantul.
-S-a dus dracului Ceausescu, s-au dus si planurile care erau. Voia asta sa faca ceva frumos, sa faca drum nou si sa faca blocuri, dar acum nu mai face nimeni nimic. Nu mai asfalteaza nici drumul. Au pus acu* vreo doi ani, un pic in partea aceea, dar s-au oprit si cine stie cand se vor mai intoarce-, ne spune mos Nicolae, un localnic.
Bas-Ceaus, targul refuza sa intre in istorie
Intre strada Tatarus, care urca panta o data cu linia de tramvai si Nicorita, s-a conservat un colt de targ de pe la 1900. Case ramase aproape in caramizile goale sau chiar din chirpici, drumuri inguste abia peticite cu pavele, oameni imbracati mult mai saracacios ca vremurile. O zona locuita mai mult de tigani. Doar cativa romani se incumeta sa traiasca aici, impartind saracia cu vecinii tuciurii.
Constantin Stoica si-a pus restaurantul chiar intre strazile Tatarus si Bas-Ceaus. -Toata ziua matur si strang gunoiul, dar cum ma intorc cu spatele, cum arunca bidoanele cu gunoi in strada. Bani au, da* nu vor sa plateasca. Au pus astia de la RAJAC cismele in drum, dar ei spalau rufele acolo, asa ca le-au scos-, spune Stoica. -Pana si apa o cer de la vecini. Te saturi sa tot le dai. Nu-ti mai convine, ca acum ai apometru-, comenteaza Stoica.
Un deceniu pentru sosele
Schimbarea conditiilor social-politice din Romania a incurajat praful sa se aseze peste toate acele planuri de sistematizare a orasului care altadata au infierbantat mintile arhitectilor de la Institutul de Proiectare (ICPROM), astazi – -Habitat-Proiect-. Bugetele locale saracacioase fac imposibila chiar si preluarea unor idei necesare pentru a se descongestiona circulatia in centrul orasului.
Radu Onofrei, seful Directiei Tehnice din Primarie, spune ca abia in 10 ani s-ar putea realiza toate racordarile si apoi asfaltarea strazilor din aceste -sate- care rup orasul. De altfel, pentru platforma dintre Smardan si Politehnica nu exista nici macar un Plan Urbanistic Zonal (PUZ); cu alte cuvinte, nimeni nu stie ce s-ar putea face in aceasta zona. Constantin Tundrea, sef serviciu al Directiei de Urbanism din cadrul Primariei, spune ca zona aceasta este una -care nu prezinta interes pentru noi-. Onofrei a mai specificat ca in acest an este programata o investitie de aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru amenajarea Strazii Malu, dar ca in lipsa acestui PUZ nu se pot face prea multe. Viitorul celor din Bas-Ceaus este unul nu prea clar, aceasta zona urmand a fi afectata de constructia celebrului pasaj care va lega Tatarasiul de centrul orasului. Costurile acestuia sunt estimate de arhitectul Gheorghe Heres la o valoare comparabila cu bugetul orasului pe aproape 20 de ani. In schimb, canalizarea va ajunge si pe panta Ceausului, Radu Onofrei apreciind ca la sfarsitul anului viitor vor fi finalizate lucrarile de instalare a puturilor de colectare.
Modernizarea -Sfantului Andrei-
In acest moment exista un colectiv din cadrul Facultatii de Arhitectura Iasi care executa variantele PUZ pentru zona Uzinei – Sfantul Andrei. Scopul urmarit de edili este crearea unui cerc de circulatie care sa evite centrul orasului, astfel ca va exista o legatura intre Piata Mihai Eminescu (Fundatie) si Bulevardul Dimitrie Cantemir.
Varianta realizarii unui cordon de circulatie, care obsedeaza specialistii de ani in sir, este cel mai usor de infaptuit pentru ca va folosi tronsoane deja existente, iar numarul proprietatilor ce vor fi expropriate este unul mic. In zona s-au pus deja interdictii de constructii pe terenurile care au fost vizate in scopul amenajarii celor doua strazi.
Lucrarile se vor extinde si la amenajarea drumurilor adiacente celor doua viitoare artere ale orasului. Pana atunci este nevoie, iarasi, de incheierea lucrarilor de canalizare si racordare a gospodariilor. Anul trecut, RAJAC si Primaria au instalat un prim rezervor de colectare pentru canalizare pe Strada Ipsilanti, inca unul urmand sa fie instalat anul acesta. Cele doua vor deservi intreaga zona, cu conditia sa se faca racordurile personale. Dupa cum a mai declarat Gheorghe Carapanu, realizarea acestei solutii pentru descongestionarea circulatiei orasului este una de o importanta majora pentru Iasi, dar termenul acesta de 10 ani poate fi restrans sau extins, in functie de mobilizarea autoritatilor locale.
Arhitectura moarta
Sistematizarea orasului realizata de vechiul regim s-a incheiat brusc si se pare ca gaurile din buget nu vor putea fi folosite prea curand pentru realizarea vreunuia dintre marile proiecte care vad acum doar praful. Construirea pasarelei Tatarasi – Centrul Civic, care ar trebui sa fie o urgenta a autoritatilor locale, s-ar putea realiza doar prin aparitia unui investitor-minune sau a unui fond special de la Guvern. Insa acum nici macar cei de la Directia de Urbanism nu stiu care ar fi solutiile pentru finalizarea acestui proiect, ramas la stadiul de idee.