Numărul de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare din România este în continuă scădere în sectorul întreprinderi și în cel guvernamental, se arată în studiul 'Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfășurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar', realizat de Centrul Român de Politici Economice – CEROPE.
În paralel, în sectorul învățământului superior numărul de salariați este în creștere.
Astfel, dacă în 2005 erau 13.040 cercetători în științe inginerești și tehnologice, în 2010 numărul acestora a scăzut cu 10,1%, la 11.718. Cercetătorii în științe naturale și exacte a scăzut, de asemenea, cu 17,2%, de la 6.238 în 2005, la 5.163 în 2010. În ceea ce privește științele medicale, de la 3.311 cercetători, numărul a crescut la 3.491, cu 5,4%, iar la științe agricole de la 1.770, a crescut cu 21,7%, la 2.154. Creșteri ale numărului de cercetători s-au înregistrat și în științe sociale de la 3.833, la 5.376, și la științe umaniste de la 1.416 la 2.805.
'Evoluția numărului cercetătorilor pe domenii științifice este o oglindire a migrației personalului din domeniul tehnic către alte țări și este o altă sursă de îngrijorare pentru modul în care România poate transpune cercetarea inginerească în produse și servicii cu succes comercial. (…) Este aproape o certitudine că, fără intervenția statului în dezvoltarea cercetării, proiectele valoroase care există în prezent în România vor fi cumpărate de investitori străini sau vor fi abandonate la stadiul de proiect, fără a avea vreodată șansa de a fi transpuse într-un succes comercial. Posibilele finanțări private prin intermediul creditelor bancare vor fi limitate în următorii ani, din cauza noului cadru internațional, mult mai restrictiv, care va pune presiune pe capitalul bancar și pe calitatea activelor (Basel III, testele de stres derulate de European Banking Authority, Dodd-Frank Wall Street Reform). Totodată, dezvoltarea cercetării prin intermediul unor investiții de tipul venture capital va fi supusă unor restricții severe din partea investitorilor privați care analizează, de regulă, câteva zeci de proiecte înainte de a selecta unul singur', se arată în document.
Potrivit acestuia, suma totală propusă de Comisia Europeană (CE) pentru cercetare și inovare pentru perioada 2014-2020 (Common Strategic Framework for Research and Innovation) este de 80 de miliarde de euro, în creștere de la 59,3 miliarde euro în intervalul 2007-2013 (fără politica de coeziune).
'Documentele Comisiei Europene arată că performanța Europei în domeniul cercetării și inovării se află în urma celei a Statelor Unite ale Americii și Japoniei, în timp ce China, Brazilia și India recuperează decalajele într-un ritm rapid. Datele statistice confirmă acest lucru – UE alocă pentru cercetare 2% din PIB, în timp ce SUA și Japonia alocă 2,79% și respectiv 3,45% din PIB. Discrepanțele dintre țările UE sunt foarte mari – România alocă doar 0,47% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, cel mai puțin din UE, în timp ce Finlanda alocă 3,87% din PIB', se arată în studiul CEROPE.
