Bucatele si lucrurile sfintite de Pasti au puteri magice, de aceea se pastreaza si se folosesc in tot timpul anului, ca leacuri, farmece si aparatoare de multe rele.
Intr-un cosulet sau intr-un castron se asaza tot ceea ce este bine sa fie sfintit: doua pasti, mai multe oua incondeiate, o bucatica de slanina, branza, unt, hrean, iarba mare, usturoi, mac, sare, leustean, tamaie, apoi busuioc, carpa cu care s-au sters ouale rosite si o lumanare.
Cosul este dus la biserica de stapanul casei, capul familiei. La miezul noptii, se oficiaza sfanta slujba de Inviere a Domnului, iar preotul sfinteste bucatele.
– Cu cojile oualor sfintite se afuma bolnavii. Suferindul este invelit in plapuma, din crestet pana-n talpi, iar jos, la picioare, i se pune o ulcica cu carbuni aprinsi, peste care se toarna cojile. Se crede ca fumul acesta este vindecator pentru boala de friguri, pentru bolnavii de urechi, pentru deochiati, speriati sau alte vatamaturi.
– Daca face vreun om vreo rana, atunci se unge cu slanina sfintita si-i trece. De asemenea, daca i s-a scrantit cuiva vreun picior sau vreo mana si se unge cu slanina de aceasta, ii trece. Daca cineva este bolnav de friguri sau are alta suferinta trupeasca, se pune pe o lespede tamaie alba si neagra si slanina si se afuma bolnavul.
– Cine mananca hrean sfintit este iute si sanatos peste tot anul, ca hreanul. Iar, daca se pune prin cofele cu apa, precum si in fantani, apa se curata de toate farmecele facute prin fantani de catre vreo muiere pizmuitoare. Fantana maloasa capata un gust mai curat si mai placut, daca se arunca in ea hrean adus de la slujba Invierii.
– De Paste, punand in blid busuioc, usturoi, smirna si tamaie, le sorocesti anume si zici: -Cum se bucura pasarile cerului si crengile pomilor si toata crestinatatea pe lume de Invierea Domnului, asa sa se bucure de fata mea oricine m-ar vedea!-.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane