In sfarsit, dupa saptamani intregi de discutii aprinse si chiar scandaluri pe tema variantei in care va fi aprobat noul Cod al muncii, liderii marilor centrale sindicale au cazut ieri la pace cu premierul Adrian Nastase.
Guvernul a cedat in cele din urma la solicitarile sindicatelor si organizatiilor patronale, acceptand sa trimita la Parlament varianta convenita impreuna cu acestea. -A fost un record de durata a muncii in Romania. Expertii nostri, cei ai patronatelor si cei ai Executivului au lucrat de ieri dimineata pana astazi in zori, timp de aproape 23 de ore, pana a se ajunge la o solutie acceptata de toate partile-, ne-a declarat presedintele Blocului National Sindical, dl Dumitru Costin.
Reamintim ca pana la discutia cu primul-ministru, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a persistat in sustinerea unui proiect de Cod al muncii deficitar, daca nu chiar aberant, pe alocuri; incalcarea Constitutiei, reabilitarea fostelor Comitete ale Oamenilor Muncii, subminarea voalata a sindicatelor, sustinerea -grevei patronale-, acestea sunt doar cateva dintre -initiativele- care se doresc democratice, in noua disciplina legislativa a muncii. Prezentat ca o mare realizare, de nivel occidental, cu un pomelnic impresionant de acte normative europene in domeniu, noul Cod al muncii era prezentat confederatiilor sindicale ca un mare pas inainte in alinierea legislatiei muncii din Romania. Fara a fi impresionate, sindicatele au ridicat destule obiectii asupra continutului.
Pentru a verifica proiectul de act normativ, sindicalistii cerusera un ragaz de o luna pentru consultarea lui, termen care a expirat pe 14 mai. La numai o zi dupa expirarea acestui termen, MMSS a retrimis in discutia Consiliului Economic si Social forma initiala a proiectului de Cod al muncii fara nici o modificare. Practic, numai Blocul National Sindical adusese in jur de 70 de amendamente la acest proiect de act normativ, presedintele BNS, Dumitru Costin, aratandu-se contrariat de lipsa de receptivitate a MMSS fata de reprezentantii legitimi ai salariatilor.
Adrian Nastase insista pe forma convenita cu partenerii sociali
Primul-ministru a promis ca, saptamana viitoare, proiectul va ajunge la Parlament, insotit de recomandarea de a fi votat exact in forma convenita cu partenerii sociali. -Aceasta pentru ca foarte multi parlamentari sunt si oameni de afaceri si exista riscul ca ei sa propuna cine stie ce amendamente elucubrante-, a mai spus liderul sindical. In opinia sa, simpla adoptare a Codului muncii nu va fi suficienta, pentru ca va trebui ca pana la sfarsitul anului sa devina functionale si tribunalele muncii, pentru a solutiona litigiile izvorate din incalcarea prevederilor acestuia. -Actualul Cod al muncii, aflat in vigoare, nu mai corespundea realitatilor relatiilor de munca din Romania de astazi, el fiind elaborat in anii *70 si amendat in unele locuri. Nimeni nu mai voia sa-l recunoasca. Sigur, era un abuz din partea patronilor, insa se impunea neaparat elaborarea si adoptarea unui act normativ modern, adaptat situatiei actuale din tara noastra-, a concluzionat presedintele BNS.
Patronii nu pot face greva
La randul lui, vicepresedintele confederatiei Cartel Alfa, dl Romulus Nita, ne-a declarat ca, in opinia sa, principalul punct castigat in -batalia- cu Guvernul este reprezentat de eliminarea din proiectul de act normativ a notiunii de lock-out – inchiderea temporara a unitatii, dispusa de catre angajator, fata de masura de declansare a grevei hotarate de salariati – termen tradus in romaneste prin -greva patronala-. De altfel, introducerea de catre autoritatile de la Bucuresti a notiunii de lock-out fusese criticata si de oficialii Organizatiei Internationale a Muncii, cu sediul la Geneva.
Alte prevederi noi ale proiectului de Cod al muncii vizeaza legiferarea muncii prin intermediul agentilor de munca, a celei cu timp partial si a muncii la domiciliu. Pana in prezent, aceste forme de munca, extrem de utilizate de altfel, nu erau reglementate legal, din cauza faptului ca actualul Cod al muncii dateaza de mai bine de trei decenii. De asemenea, durata minima a concediului de odihna de care trebuie sa beneficieze un angajat roman a crescut de la 18 la 20 de zile, pentru a ne alinia la standardele europene. In proiectul Codului muncii mai este prevazut si fondul de garantare a salariilor angajatilor, precum si masuri de protejare a drepturilor salariatilor in cazul schimbarii proprietarului intreprinderii.
