In perioada 3 -26 octombrie 2001, Universitatea din Bucuresti a primit vizita domnului John E. Kerrigan, timp de 10 ani rector al Universitatii Oshkosh din Winsconsin, SUA, in prezent Chancellor Emeritus la universitatea respectiva. Timp de doua saptamani, dl Kerrigan a discutat cu membri din conducerea universitatii, decani, profesori si studenti, in incercarea de a surprinde punctele critice ale invatamantul superior romanesc in general si ale Universitatii din Bucuresti, in special. Rectorul american a remarcat faptul ca problemele UB sunt in acelasi timp si sanse, de altfel foarte asemanatoare cu cele ale universitatilor americane.
Solutiile concrete la aceste probleme au pornit si de la situatiile cu care s-a confruntat el insusi de-a lungul indelungatei sale cariere in fruntea unei universitati de prestigiu. In raportul sau final, rectorul Kerrigan a pornit de la afirmatia ca UB este acum o universitate buna, dar ca -este de datoria noastra de a o face mai buna-.
Intreaga relatie a universitatilor cu Guvernul ar trebui revizuita, spune Kerrigan, astfel incat acesta sa devina un partener de discutii, un prieten si nu un obstacol. Executivul ar trebui sa acorde universitatilor mai multa autonomie, dar si mijloacele financiare care sa le permita acestora sa-si atinga obiectivele, mentinand totodata controlul financiar, care este corect si necesar.
In ceea ce priveste problema -fierbinte- a sistemului de cazare a studentilor, dl Kerrigan a sugerat initierea unor parteneriate intre universitati, Guvern si sectorul privat, pentru construirea unor noi camine studentesti. Administrarea acestora se va face de catre agentii publice autorizate de catre Guvern sa supravegheze mentinerea destinatiei initiale a cladirilor.
O problema majora a facultatilor este mentinerea unui numar excesiv de profesori si de personal administrativ, fata de numarul de studenti. Solutia ar fi concentrarea specializarilor si stabilirea unui numar minim de studenti pe grupa de studiu, comparabil cu cel din universitatile occidentale. In prezent, in Romania, cifra medie este de opt studenti/grupa, in timp ce in Europa media a urcat la 15.
Rectorul american sustine o rationalizare a structurii invatamantului superior, organizat pe doua niveluri: un nivel minor, in care studentilor li se ofera o pregatire de baza, studentii optand abia din anul III pentru o anume specializare, oferita de nivelul major, printr-o pregatire mai complexa, orientata catre trendurile de pe piata fortei de munca.
In opinia rectorului Kerrigan, Universitatea detine una dintre cele mai mari resurse pe care o poate avea: studentii. Ei sunt dedicati, foarte inteligenti si dispusi sa ajute, o provocare pentru orice profesor universitar. Pentru universitati, o solutie financiara fericita este de a angaja studenti in fiecare unitate administrativa, in special in domeniul IT. -Cand ma voi intoarce inapoi la Universitate, ma voi intalni cu studentii mei, pe care obisnuiesc sa-i numesc ?çprofesorii mei?ê. I-am observat pe studentii romani si pot spune ca sunt la fel de rapizi si competenti ca si colegii lor din State-. Universitatile americane, ca si universitatile din Romania, depind de implicarea studentilor lor in bunul mers al institutiilor.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane