Heroina este declarată drept cel mai consumat drog injectabil(95%), ea fiind administrată în cea mai mare măsură în amestecuri cu alte substanțe (cele mai populare fiind combinațiile de heroină cu metadonă, cu noi substanțe psihoactive – NSP și cu cocaină) – relevă un nou studiu realizat de specialiștii Agenției Naționale Antidrog.
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a lansat vineri, 9 septembrie a.c., în cadrul unei mese rotunde, rezultatele „Anchetei comportamentale de supraveghere comportamentală şi serologică în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti 2015”, (BSS – Behavioural Surveillance Survey).
La eveniment, au participat reprezentanţi ai instituţiilor partenere şi ai organizaţiilor neguvernamentale, implicate în implementarea programelor de asistenţă pentru consumatorii de droguri, care transmit Agenţiei date privind admiterea la tratament şi boli infecţioase asociate consumului de droguri.
Noul studiu, realizat cu finanțare din partea Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanii (OEDT) de la Lisabona, după o metodologie standard furnizată de acest for european, este un instrument de monitorizare şi evaluare, configurat să urmărească tendinţele în ceea ce priveşte consecinţele, atitudinile şi comportamentele relative la infecţia cu HIV/ SIDA în rândul sub-populaţiei consumatorilor de droguri injectabile (CDI) din Bucureşti.
Studiul BSS a vizat consumatorii de droguri, cu consum injectabil în ultimele 12 luni, din Bucureşti-Ilfov, recrutaţi utilizând tehnica de eşantionare RDS (eşantion dirijat de respondent), folosind investigarea comportamentală pe bază de chestionar și testare rapidă (screening) din produse biologice (sânge integral), pentru identificarea virușilor HIV, HVB și HVC.
Obiectivul general al anchetei l-a constituit evaluarea situaţiei actuale şi a dinamicii comportamentelor de risc privind infecţia cu HIV şi Hepatite virale B şi C a sub-populaţiei de consumatori de droguri injectabile din zona metropolitană a municipiului Bucureşti și județul Ilfov, având ca termeni de referinţă rezultatele studiilor similare, efectuate în anii 2009, 2010 şi 2012.
Universul cercetării l-a reprezentat populaţia de consumatori de droguri injectabile din Bucureşti-Ilfov, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani, care îndeplineau simultan următoarele criterii: consum de droguri pe cale injectabilă în ultimele 12 luni anterioare interviului, abilitate mentală şi fizică de a înţelege întrebările şi instrucţiunile, consimţământ scris în vederea participării la studiu, inclusiv asupra prelevării probei de sânge, rezidenţa în zona Bucureşti-Ilfov pentru cel puţin 6 luni din cele 12 luni anterioare datei interviului.
În ceea ce priveşte rezultatele „Anchetei comportamentale de supraveghere comportamentală şi serologică în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti 2015”, populația de consumatori de droguri injectabile din zona metropolitană a Bucureștiului inclusă în eşantion a fost formată în majoritate din tineri adulți cu vârste între 24-35 de ani (50,8%), preponderent de sex masculin (78%). Cei mai mulți locuiesc cu părinții, familia sau partenerul, în locuințe proprietate personală sau închiriate, iar 11% dintre CDI nu au urmat niciun fel de școală.
4,2% dintre CDI declară că nu au niciun document de identitate la momentul interviului (le-au pierdut, li s-au furat sau nu au avut niciodată), iar 58% obțin venituri din activități ilegale (dintre aceștia 21% sunt femei).
CDI investigați au asigurări medicale în proporție de doar 36,8% și declară că au fost diagnosticați, pe parcursul vieții, de un medic, asistent medical sau alt specialist din domeniul medical, cu afecțiuni specifice adoptării unor comportamente riscante de consum de droguri: boli infecțioase (HIV, hepatita C, hepatita B, tuberculoză, boli cu transmitere sexuală) sau abcese ale locurilor injectate etc.
55,6% au experimentat cel puțin o dată o supradoză la opiacee. 25,2% dintre subiecții investigați declară că au fost testați pentru HIV, iar 25,7% pentru HCV în ultimele 12 luni
În urma testării rapide din produse biologice, comparativ cu studiul similar realizat în anul 2012, se constată scăderi ale prevalenţei HIV (de la 53%, la 28,9%) şi menţinerea prevalenţei HCV la un nivel ridicat (75,7%, comparativ cu 79,3%). În schimb, prevalența HBV înregistrată în cadrul acestui studiu (10,5%) se dublează față de cea identificată în 2012, în valoare de 4,7%.
Heroina este declarată drept cel mai consumat drog (95%), aceasta fiind administrată în cea mai mare măsură în amestecuri cu alte substanțe (cele mai populare fiind combinațiile de heroină cu metadonă, cu noi substanţe psihoactive – NSP și cu cocaină). Se confirmă astfel inversarea tendinței constatate în studiul similar din 2012, când predominau NSP administrate pe cale injectabilă.
Frecvența medie a injectărilor este de 2 ori pe zi, în cel puțin 26 din ultimele 30 de zile. Cu toate acestea se menține un model intensiv de consum (de 4-5ori pe zi sau mai mult) pentru NSP (singure sau în combinații cu heroină sau metadonă) și benzodiazepine.
Media vârstei de debut pentru consumul injectabil de droguri este de 19,5 ani, iar limita minimă declarată este de 7 ani. Mai mult de jumătate dintre subiecți (52,9%) au inițiat consumul de droguri în jurul vârstei de 18 ani.
Aproape 7 din 10 respondenți (64,1%) sunt consumatori de droguri injectabile cu istoric lung de consum – mai mult de 10 ani, față de o relativ redusă proporție de noi consumatori (3,9% se injectează de mai puțin de 2 ani).
Aproximativ jumătate dintre subiecți (48,1%) raportează utilizarea în comun de ace și seringi (au acceptat seringi folosite de altcineva sau au oferit altora astfel de seringi) în ultimele 30 de zile, iar 36% au folosit seringi utilizate anterior.
De asemenea, 3 din 10 CDI (30,7%) declară utilizarea în comun de alte echipamente auxiliare de injectare (linguriță, filtre, tampoane, apă etc.).
65,4% dintre CDI raportează achiziția seringilor sterile folosite la ultima injectare din surse sigure (farmacii sau programe de schimb de seringi).
88,9% dintre participanții la studiu au declarat că au avut relații intime în ultimele 12 luni și doar 31,5% au raportat utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual. În total, 5,6% dintre CDI (5% bărbați și 13,6% femei) au declarat că au prestat servicii sexuale pentru bani, droguri sau alte beneficii.
Rezultatele studiului vin să confirme eficienţa măsurilor, întreprinse de Agenţia Naţională Antidrog în ultimii 5 ani, în vederea limitării focarului de HIV și prevenirii de noi infectări cu HCV sau HBV în rândul CDI. Dintre acestea, menţionăm:
notificarea la sfârşitul anului 2011 către instituţiile europene de profil privind apariţia acestui fenomen;
adoptarea Strategiei Naționale Antidrog 2013-2020, precum și a Planului de acțiune pentru perioada 2013-2016, care prevede pentru prima dată explicit măsuri în domeniul reducerii riscurilor sociale si de sănătate produse de consumul de droguri.
promovarea, alături de Republica Cehă, în cadrul celei de-a 56-a Sesiuni a Comisiei Naţiunilor Unite privind Stupefiantele (Viena, martie 2013), a unui proiect de rezoluţie privind intensificarea eforturilor de a reduce efectele HIV/SIDA în vederea atingerii obiectivelor prevăzute în Declaraţia politică din 2011 privind HIV/SIDA.
adoptarea unor poziţii constante privind promovarea măsurilor de reducerea riscurilor asociate consumului de droguri în cadrul grupurilor specializate constituite la nivel internaţional (Grupul Dublin, Grupul orizontal pe droguri, Grupul Pompidou, Comisia pentru droguri a Organizaţiei Naţiunilor Unite,)
susţinerea de către ambasadorul României a unei declaraţii în cadrul Adunarii Generale a ONU dedicată problematicii mondiale a drogurilor – UNGASS (New York, aprilie 2016) şi organizarea în cadrul unei sesiuni speciale, împreună cu Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), a unui eveniment conex, intitulat “Science addressing drugs and HIV: A state of art”, dedicat prezentării celor mai recente evoluții științifice în prevenirea îmbolnăvirii cu HIV şi tratarea și îngrijirea persoanelor cu HIV care folosesc droguri
desfăşurarea de activități de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri prin:
oferirea de tratament de substituție cu metadonă
sprijinirea de către autorităţile publice a programelor de schimb de seringi implementate de către organizațiile nonguvernamentale
creşterea disponibilităţii serviciilor de testare în vederea identificării bolilor infecţioase asociate consumului de droguri
monitorizarea continuă a fenomenului şi a răspunsurilor în domeniu;
adaptarea succesivă a legislaţiei naţionale referitoare la combaterea comercializării şi consumului substanţelor/ produselor noi, cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii.
În sensul continuării acestor demersuri, Agenţia Naţională Antidrog va dezvolta intervenții specializate, precum: asistarea CDI pentru obținerea documentelor de identitate, factor ce ar spori accesul lor la resursele publice disponibile pentru asistență, creșterea vizibilității serviciilor specializate disponibile prin campanii de informare bine focalizate pe acest tip de consumatori (în primul rând, intervenții tip “peer to peer”, suport și informare la nivelul familiilor de CDI și mass-media), creșterea disponibilității și capacității serviciilor de testare pentru boli infecțioase (rapidă și de confirmare), oferite în mod gratuit și susţinerea acestora cu servicii profesioniste de consiliere pre și post-testare, intensificarea activităților de informare a CDI identificați privind consecințele asociate adoptării unor comportamente sexuale de risc.
Totodată, Agenţia Naţională Antidrog îşi va intensifica eforturile pentru:
menținerea și dezvoltarea programelor de schimb de seringi în vederea atragerii și referirii cazurilor identificate către servicii de nivel superior, de testare și tratament specializat;
susținerea implicării lanțurilor farmaceutice în furnizarea de echipament steril de injectare pentru CDI, având în vedere disponibilitatea limitată a programelor de schimb de seringi;
creșterea disponibilității serviciilor de tratament substitutiv cu opiacee, luând în considerare revenirea la modelul ”tradițional” de consum de heroină;
continuarea implicării autorităților naționale responsabile de penitenciare (având în vedere proporția ridicată de CDI care au executat pedepse cu închisoarea), în vederea asigurării serviciilor de prevenire și asistență a CDI în mediul penitenciar;
consolidarea cooperării între serviciile de prevenire a infectării cu HIV și hepatite virale destinate CDI și cele de tratament specializat, mai ales în ceea ce privește comunicarea datelor privind cazurile identificate și referirea acestora, în vederea asigurării unui sistem eficient de tip “cascadă a serviciilor”.
De asemenea, vor fi monitorizate în continuare comportamentele de risc, prevalența infectării cu HIV și hepatite virale în rândul CDI și accesibilitatea și adresabilitatea serviciilor pentru acest tip de consumatori.
