Romanii nu se mai mulţumesc să plece afară doar pentru a caştiga mai mulţi bani, noul val de imigranţi fiind centrat pe afaceri, arată o amplă analiză asupra fenomenului migraţiei, realizată de euractiv.ro.
În acest sens, se poate vorbi despre două tendinţe: cea conturată de romanii care se întorc cu suficienţi bani pentru a pune bazele unei afaceri şi cea a romanilor care au o bază solidă, astfel încat să-şi poată deschide o afacere peste hotare. Potrivit sursei citate, la nivel naţional, circa 10% din volumul fiecărui tip de investiţie din ultimii cinci ani e realizat cu venituri obţinute din migraţie. Astfel, în mediul rural banii caştigaţi afară sunt investiţi în activităţi agricole, pe cand la oraşe afacerile sunt diversificate. De asemenea, deşi la nivelul populaţiei per ansamblu, numărul antreprenorilor este redus, doar 10% reprezentand întreprinzători pe cont propriu sau avand pe cineva în gospodărie cu afacere proprie, în randul celor care au lucrat şi călătorit în străinătate, ponderea de antreprenori este mai mare: 16%, respectiv 23%.
Impactul occidental
-Migraţia pentru muncă şi antreprenoriatul sunt strategii de viaţă strans legate între ele-, se mai arată în studiu. -Pe măsură ce migrantul acumulează capital material, uman şi relaţional în străinătate şi îşi satisface necesităţile de bază, tinde să investească acest capital în activităţi productive, pe cont propriu-. De asemenea, persoanele care stau mult timp afară se întorc cu o viziune mai critică în ceea ce priveşte situaţia din Romania, pe de o parte. Pe de altă parte, capitalul acumulat şi impactul ideilor occidentale, al nivelului de trai -de acolo- le modifică planurile, îi fac să spere la mai mult, devin mai optimişti în privinţa viitorului propriu.
Cum se descurcă -afară-
Vorbind de cea de-a doua tendinţă, cea a romanilor care au plecat prin diferite împrejurări în străinătate şi au ajus să se stabilească acolo, să-şi deschidă propria afacere, să lucreze ca liber profesionişti, numărul acestora a crescut considerabil în ultimul timp. În Roma, de exemplu, cei mai mulţi patroni imigranţi sunt romani, care au înfiinţat peste 2.000 de companii şi asociaţii. La nivelul întregii Italii, numai în 2006, romanii au deschis nu mai puţin de 17.000 de firme, majoritatea avand ca obiect de activitate construcţiile, comerţul şi producţia. De asemenea, potrivit datelor deţinute de Institutul de Statistică spaniol, peste 380.000 de romani figurează ca avand propriile afaceri, iar în Ungaria există circa 8.000 de firme patronate de romani.
Facilităţi în UE pentru liber-întreprinzători
Noul statut de membru al UE le dă mai mult ca oricand drept romanilor să lucreze pe cont propriu în ţările membre, putandu-şi deschide o afacere -în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii statului respectiv-, aşa cum se arată în comunicatele oficale ale multora dintre ţările membre. În plus, statutul de lucrător autonom îi conferă persoanei respective anumite facilităţi, precum scutirea de la obţinerea permisului de muncă sau obţinerea mai rapidă a acestuia, ca şi a dreptului de rezidenţă, iar timpul alocat formalităţilor e considerabil mai scurt. De asemenea, potrivit precizărilor primite de la Departamentul pentru Muncă în Străinătate, în Spania, lucrătorii pe cont propriu nu au niciun fel de restricţii, fiind nevoie -doar- de capital pentru începerea activităţii. În Marea Britanie, un cetăţean român poate activa ca liber-întreprinzător, cu condiţia înregistrării activităţii la Inland Revenue, iar în virtutea statutului obţinut, dreptul de rezidenţă e rapid garantat. Şi în Franţa, dreptul de şedere e garantat pentru lucrătorii independenţi, imediat ce aceştia se înscriu la Registrul Comerţului, în Repertoarul profesiilor sau în cadrul unui ordin profesional, iar în Italia, cu toate că oficialii au decis doar liberalizarea muncii în cateva sectoare de activitate, accesul liber?Éprofesioniştilor rămâne neîngrădit.
