Jurnalismul este o meserie cu puține satisfacții, la care este greu să renunți, făcută din pasiune, de oameni care nu percep multe din presiuni ca fiind stres. Acestea sunt câteva dintre concluziile dezbaterii „Stresul în media – provocări în viața de jurnalist”, care a avut loc marți, la București.
Dezbaterea, la care au participat jurnaliști, psihologi, reprezentanți ai Ministerului Muncii, a fost moderată de Bogdana Bursuc — psiholog și psihoterapeut Mind Institute și Ioana Avădani — director al Centrului pentru Jurnalism Independent.
Cei care au vorbit despre presiunile muncii de jurnalist au fost Dolores Benezic (jurnalism social), George Lăcătuș (jurnalism de investigație), Nichi Saizu (jurnalism de război) și Dan Mireanu (jurnalist — trustul de presă al MApN).
Ioana Avădani a amintit că, potrivit unui studiu recent, meseriile din media se clasează pe trei locuri dintr-un Top 10 al celor mai nesatisfăcătoare meserii, la nivel internațional. „Eu, când m-am apucat de presă și mă întreba lumea de stres, spuneam ‘care stres? fac ce îmi place'”, a mărturisit Avădani.
Cu toate acestea, a detaliat ea, piața media din România este tensionată atât din cauza crizei financiare, cât și din cauza diferitelor tipuri de contracte de muncă practicate — unele neasigurând jurnaliștilor o securitate a locului și programului de muncă. Din acest motiv, mulți jurnaliști renunță la domeniul media, pentru un job considerat de ei mai sigur. „Media de vârstă în redacțiile din România este de 26 — 28 de ani. Și asta datorită celor de 50 și ceva de ani din redacție, pentru că majoritatea reporterilor, mai ales în televiziune, au 20 și ceva de ani”, a spus directoarea CJI, adăugând că „cei care rămân o fac pentru că au o motivație internă foarte bună”.
Dincolo de mărturiile jurnaliștilor români, experții specialiști la dezbatere au fost de acord că în România există multiple probleme legate de cuantificare stresului angajatului, cu atât mai mult în domeniul media. De asemenea, stresul nu este considerat boală profesională în legislația autohtonă.
„Noi suntem o țară unică pentru că nu recunoaștem stresul ca fiind cauza unui accident de muncă”, a spus Anca Pricop — șef Serviciu Securitate și Sănătate în Muncă în cadrul Ministerului Muncii. Aceasta a adăugat că Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății vor încerca să elaboreze o strategie națională care să abordeze legislația muncii din perspectiva confortului la locul de muncă.
O altă problemă în ceea ce privește sănătatea la locul de muncă este faptul că stresul nu poate fi cuantificat. „Pentru stres nu există unitate de măsură. Nu există metru de stres, kilogram de stres… Există o apreciere pentru consecințele stresului”, a subliniat Damian Fotache, președinte al Asociației Patronale a Medicilor de Medicina Muncii.
