Un număr de peste 55 de ore de lucru pe săptămână creşte riscul de deces cauzat de accidente vasculare cerebrale şi boli cardiace, relevă un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), publicat luni de AFP şi DPA și citat de AGERPRES.
Numărul mare de ore lucrate a dus la 745.000 de decese cauzate de atacuri cerebrale şi de boli cardiace în 2016, conform estimărilor din raport.
OMS şi ILO estimează că 398.000 de persoane au murit de atac cerebral şi 347.000 de boli de inimă în 2016 din cauză că au lucrat cel puţin 55 de ore pe săptămână.
Între 2000 şi 2016, numărul de decese de boli de inimă cauzate de numărul mare de ore de lucru a crescut cu 42%, iar cel al deceselor de atac cerebral, cu 19%, mai arată studiul, publicat în revista Environment International.
Problema bolilor legate de muncă este semnificativă în special la bărbaţi (72% dintre decese au apărut în rândul bărbaţilor), la persoanele care trăiesc în regiuni din Pacificul de Vest şi Asia de Sud-Est şi la lucrătorii de vârstă mijlocie sau mai în vârstă.
Conform studiului, un număr de cel puţin 55 de ore de lucru pe săptămână este asociat cu un risc estimat de 35% mai mare de atac cerebral şi de 17% mai mare de cardiopatie ischemică, faţă de situaţia cu 35-40 de ore pe săptămână.
„Niciun loc de muncă nu merită riscul unui atac cerebral sau al unei boli de inimă. Guvernele, angajatorii şi lucrătorii trebuie să colaboreze pentru a conveni asupra unor limite, pentru a proteja sănătatea angajaţilor”, a mai afirmat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
În România medicii lucrează săptămânal 35 de ore la care se adaugă orele în care efectuează gărzi. Dr. Eleodor Carstoiu, presedintele Sindicatului Promedica, medic primar chirurgie si ortopedie pediatrica in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Craiova a explicat situația medicilor români: „“Potrivit cadrului legislativ, un medic trebuie sa lucreze, in medie, sapte ore pe zi, chiar si sase ore pe anumite specialitati. Practic, el ar trebui sa lucreze, in medie, 35 de ore pe saptamana. Aceste sapte ore pe zi includ si munca de la cabinet, nu inseamna doar munca de la angajator. In Romania, insa, din cauza deficitului de personal, medicii lucreaza mult mai mult. Pana in 2016, munca desfasurata de garzi peste norma de sapte ore nu era considerata timp de lucru. Ce munceai peste cele sapte ore era socotit odihna. Garda este activitate medicala, nu altceva. In timpul normal de lucru avem introduse 18 ore de garda. Pentru un medic, garda este de la terminarea programului, de la ora 14.00, pana a doua zi la ora 8.00. Conform legii, in programul normal trebuie sa fie o singura garda pe luna. Cu contract suplimentar, poate sa mai lucreze pana la 139 de ore fiindca acel contract este cu timp partial si nu poate depasi contractul cu norma intreaga, care este de 140 de ore. Trebuie reglat timpul de lucru pentru ca medicii sa nu mai moara. Organizatia Mondiala a Sanatatii are un manual de normare a activitatii medicale – medici, asistente, infirmiere, toti cei care ingrijesc bolnavul au munca normata. Aceste normari dateaza din anii ’60. Daca azi un medic sta mai mult la lucru, a doua zi trebuie sa ii fie redus programul. Noi cerem normarea activitatilor pentru ca un medic desfasoara foarte multe activitati fata de anii ’60. Avem o mare parte de activitate administrativa. Peste hotare, medicii au timp special dedicat acestei activitati. La noi, in timp ce completezi documente, esti chemat la consultatii, la operatii. Totodata, o mare problema pe care o avem noi este comunicarea medic – pacient, care are de suferit din acest motiv, fiindca nu avem un timp normat pentru relationarea cu pacientul. Nu avem nici macar pregatire in acest sens. Toate acestea sunt transmise de la profesor la student intr-un mod empiric.” a conchis dr. Eleodor Cârstoiu.
În urmă cu două luni și Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în legătură cu plata orelor lucrate de medici în urma unor nemulțumiri exprimate de doctorul Marian Stamate de la Spitalul Colțea. Detalii AICI.
