Patru roboți -Probo, Nao, Robonova și Pleo- au fost folosiți în ultimii doi ani de psihologii clujeni de pe platforma Avalon a UBB în terapia copiilor cu tulburări de spectru autist. Rezultatele – "extrem de încurajatoare". Roboții nu vindecă autismul, dar îi fac pe copii să fie mult mai adaptabili.
Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie al Facultății de Psihologie a Universității "Babeș-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca a lansat, în 2010, platforma de roboterapie și psihoterapie prin realitate virtuală Avalon, în cadrul căreia au fost făcute cercetări cu roboți pentru tratamentul copiilor care suferă de tulburări de spectru autist, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Au fost folosiți în diverse proiecte, derulate în colaborare cu Asociația Autism Transilvania, roboții Probo, Nao și Robonova, iar Pleo a fost folosit pentru tratamentul reglării emoționale la copii și adulți.
Șeful Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie din cadrul Facultății de Psihologie a UBB, Daniel David, spune că utilizarea roboților a optimizat de foarte multe ori intervenția terapeutică cu până la 60-70 la sută, în comparație cu tratamentul clasic.
"Utilizarea roboților în psihoterapie se numește roboterapie și noi am dezvoltat această linie de terapie în ultimii doi ani pe platforma Avalon și suntem în faza în care putem prezenta rezultatele preliminare, unele publicate în reviste de specialitate din străinătate, altele sub formă de teze de doctorat sau master. Rezultatele sunt extrem de încurajatoare. Când am lucrat cu copii cu tulburări de spectru autist, utilizarea roboților a optimizat de foarte multe ori intervenția terapeutică cu un procent de până la 60-70, în comparație cu tratamentul clasic. Nu este vorba de a vindeca autismul, ci de a reuși să-i facem pe copii să fie mult mai adaptabili și să aibă un comportament mult mai funcțional", a spus David, marți, într-o conferință de presă.
El consideră că implementarea roboților în psihoterapie în acest moment "ar trebui să treacă din domeniul cercetării, al laboratorului, în serviciile clinice oferite de spitale sau clinici".
Psihologul clujean crede că nu este departe vremea în care astfel de roboți ar putea fi folosiți în tratamentele copiilor acasă.
"Noi am testat și roboți care sunt foarte scumpi, dar și roboți care costă 200 de euro și care, în principiu, ar putea fi achiziționați de părinți. Pentru fiecare robot vom elabora un manual de intervenție pe baza observațiilor noastre, făcute în cadrul acestor studii, iar atunci acel robot, împreună cu manualul respectiv, va putea fi achiziționat de orice familie interesată", a explicat șeful Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie din cadrul Facultății de Psihologie a UBB.
Daniel David a precizat că robotul Probo a fost utilizat – în colaborare cu echipa de la Vrije University din Belgia – "pentru a dezvolta abilitățile sociale și recunoașterea emoțiilor în cazul copiilor cu tulburări din spectru autist", iar psihologii au constatat că nivelul de ajutor necesar acestor copii într-o sarcină de performanță socială "s-a redus cu circa 80 la sută".
"În urma studiilor a reieșit că Probo poate fi un bun mediator al intervenției pentru îmbunătățirea abilităților sociale ale copiilor autiști. Performanțele copiilor s-au îmbunătățit semnificativ în faza în care au fost ajutați de Probo să recunoască emoțiile", a subliniat David.
În ceea ce privește terapia cu ajutorul robotului Nao, rezultatele au arătat că, în sesiunile de studiu, copiii cu autism "au fost mai atenți și au zâmbit mai mult în interacțiunea cu robotul decât în cea cu psihoterapeutul".
"În cadrul cercetărilor legate de robotul Robonova, abilitățile sociale măsurate prin atenție manifestată către partenerul de interacțiune a crescut în medie cu 66 la sută în cazul expunerii cu Robonova într-o sarcină de imitație", a explicat Daniel David.
Și rezultatele studiilor legate de robotul Pleo au arătat că principalul efect a fost "o scădere semnificativă a emoțiilor negative disfuncționale – agresivitate, furie", acesta fiind folosit atât pentru tratamentul copiilor, cât și al persoanelor în vârstă.
Psihologii clujeni au inițiat și un proiect de tratament având la bază un personaj de benzi desenate, Retman, cu ajutorul căruia au fost măsurate problemele emoționale și comportamentale ale copiilor de școală primară, pe baza raportărilor părinților și învățătorilor.
În urma interpretării rezultatelor, s-a ajuns la concluzia că ar fi nevoie de construirea unui robot nou, având la baza personajul Retman, "testat deja în studii pentru copii cu tulburări de anxietate, depresii, ADHD, tulburări de conduită și care s-a dovedit foarte eficient în tratamentul acestor probleme".
"Vrem să îl transformăm pe Retman dintr-un personaj de benzi desenate într-un robot, un sistem de inteligență artificială, dar și într-un personaj de desene animate. Intenționăm să facem cinci filme de desene animate care îl au pe Retman ca personaj principal", a spus Daniel David.
Rezultatele încurajatoare ale studiilor cu roboți i-au determinat pe psihologii clujeni să aplice la Comisia Europeană, împreună cu cercetători din Marea Britanie, Franța și Belgia, pentru obținerea unui grant pe cinci ani în valoare de 8 milioane de euro, "pentru construirea unui robot mult mai flexibil, mai personalizat, și care să se adapteze mai bine procedurilor terapeutice".
"Vom afla în iulie sau august dacă s-a aprobat grantul. Vrem să construim un robot implicat în recunoașterea emoțiilor și în poveștile sociale. Un robot flexibil care învață singur prin interacțiunea cu copilul", a conchis David.
Rudi Vania
