Monumentele istorice din Capitală nasc dispute și o luptă în stradă între susținătorii păstrării vechilor cădiri și cei care au decis că vestigiile pot fi demolate. Astfel, ieri, mai multe corpuri ale Casei Rosetti-Solești din Capitală, monument istoric de categoria B, au fost în curs de demolare. Acțiunea a fost demarată pe baza unui aviz dat de Direcția de Cultură București, Ministerul Culturii argumentând că respectivele corpuri nu sunt clasate ca monumente istorice. Direcția de Cultură București a Ministerului Culturii a emis un aviz de desființare pentru corpurile 2, 3, 4 și 5 ale Casei Rosetti-Solești de pe strada Povernei nr. 1-3, pe baza căruia Primăria Capitalei a emis autorizația de desființare nr. 436/949953 din 1 noiembrie 2010. De-a lungul timpului, mai mulți miniștri de resort s-au plâns de acest serviciu susținând că prin natura legislației nu pot interveni în a modifica deciziile date de această Direcție din Ministerul Culturii. Cu atât mai mult, tot ieri, un fost ministru din această instituție, deputatul PDL Theodor Paleologu, alături de reprezentanți ai unor ONG-uri, precum și Roxana Wing, președintele Asociației ProDoMo, și Nicușor Dan, președintele Asociației „Salvați Bucureștiul“, prezenți la fața locului, au protestat împotriva demolărilor. „Din păcate, nu mai sunt ministru, nu mai am putere executivă, aș fi făcut tot posibilul să opresc demolarea. Actualul ministru poate da în judecată Direcția de Cultură București“, a spus Paleologu, menționând că a blocat intrarea în curtea vilei și a luat o a doua amendă cu această ocazie. De altfel, în apropiere, la intersecția străzilor Povernei cu Visarion, a fost demolată o altă casă, din care au rămas niște grămezi de cărămizi. Contactați de Mediafax, reprezentanții Ministerului Culturii au declarat că numai corpul 1 al casei de pe str. Povernei nr. 1-3 este monument istoric, iar pentru acesta nu a fost emisă vreo autorizație de desființare. Corpul 1 al Casei Rosetti-Solești, care este clasat ca monument istoric, a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, pentru Theodor Rosetti-Solești, fratele Elenei Cuza, povestește Silvia Colfescu, editor la „Vremea“ și localnică. Ulterior, în 1828, clădirea a fost transformată și i s-au adăugat noi corpuri de către arhitecta Virginia Hareț Andreescu. Stilul imobilelor este academist cu elemente art-nouveau. Corpul central care este clasat are 3 etaje, însă corpul care se remarcă imediat, chiar în fața intrării în curte, este unul de dimensiuni mai mici, cu coloane, acesta urmând a fi demolat.
