Spitalele -inghit- majoritatea banilor din bugetul si asa sarac destinat sistemului de sanatate, motiv pentru care reforma ar fi trebuit sa inceapa chiar de la portile acestor unitati. Acum, in al 12-lea ceas, autoritatile medicale au decis testarea unei metode de finantare moderne, care ar trebui sa permita eradicarea costurilor inutile. In cazul in care experimentul va esua si banii vor continua sa fie alocati in functie de numarul de paturi existent in unitati, vom asista, fara nici un dubiu, la prabusirea ireversibila a intregii retele sanitare.
Paienjenisul cheltuielilor inutile
-Speram ca de anul viitor sa alocam banii pe baza grupelor de diagnostic si sa renuntam la criteriul istoric pe zi de spitalizare, utilizat pana acum-, ne-a declarat Eugeniu Turlea, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
La nivelul CNAS, a luat fiinta un birou DRG (Diagnosics Relatedet Groups), condus de doctorul Iulian Popescu, care va monitoriza si coordona derularea Proiectului National de Finantare bazata pe caz a unitatilor spitalicesti. La realizarea proiectului, in afara CNAS si a Ministerului Sanatatii, isi dau concursul Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate, Centrul National de Statistica Sanitara, Colegiul Medicilor, Agentia de Dezvoltare si Departamentul de Sanatate al SUA. Proiectul-pilot, implementat in 23 de spitale, va avea, in final, datele reale ale costurilor colectate de la toate tipurile de unitati. De remarcat fapul ca, la Spitalul Judetean Cluj, proiectul-pilot a fost demarat inca din anul 1999 si se desfasoara cu succes si in 2001.
-Vor disparea cheltuielile inutile-, apreciaza Iulian Popescu, care a descris impactul pozitiv al sistemului in serviciile de sanatate in unele tari vecine. In Ungaria, de exemplu, sistemul a fost introdus in anul 1986 si si-a demonstrat eficienta abia dupa 10 ani, semnal bun pentru noi, care am putea invata din greselile altora.
Studiile efectuate dupa introducerea metodei DRG au aratat o scadere a costurilor cu 30%! Astfel, sumele alocate spitalelor ar cuprinde si cheltuielile directe legate de prestarea respectivului serviciu medical, costuri care nu pot fi identificate pe cazuistica specifica. Noua modalitate de lucru ar permite, in egala masura, constituirea unei imagini prospective a finantarii spitalelor, precum si posibilitatea utilizarii mai eficiente a resurselor de catre managerul spitalului.
Spitalele de cronici raman in aer
Partea goala a paharului este in legatura cu spitalele de bolnavi cronici, acolo unde, se stie, costurile medicale de spitalizare sunt mult mai mici. Sistemul DRG nu poate fi aplicat in unitatile mentionate, finantarea lor urmand cel mai probabil sa ramana in sarcina unor programe nationale – in spitalele de cronici costurile fixe, mai ales cele hoteliere, sunt mari, iar CNAS nu vrea sa se incarce cu decontarea lor.
In prezent, spitalele de cronici traverseaza o perioada dramatica. Asigurarile de sanatate deconteaza contravaloarea a numai 14 zile de spitalizare. Doctorul Constantin Bogdan, directorul Spitalului -Sf. Luca- din Bucuresti, apreciza ca aberanta si mult prea mica perioada impusa de spitalizare, deoarece majoritatea bolnavilor prezinta si un grad mare de invaliditate. In conditiile date, bolnavii sunt externati, iar acasa nu au posibilitatile necesare pentru realizarea unui tratament corect. Se intorc in cele din urma la spital, cu starea de sanatate agravata, fapt ce aduce dupa sine costuri in plus pentru spital. Un cerc vicios din care autoritatile nu se pot desprinde, altfel ar incuraja dezvoltarea asistentei medicale la domiciliu, mult mai ieftina si mai eficienta.
Nici in celelalte tipuri de spitale lucrurile nu sunt mai roz. Saracia a cronicizat prestatia slaba a medicilor, asistentilor medicali si a personalului auxiliar. Calitatea actului medical lasa de dorit, mai ales in provincie. Datoriile la medicamente, sterse acum trei-patru luni – acolo unde s-a dovedit ca au fost justificate – incep din nou sa se adune. In ce valoare absoluta, nimeni din CNAS nu a putut sa ne spuna. O explicatie plauzibila a actualelor datorii este data chiar de prevederile legale in vigoare, care stipuleaza ca, pana la aprobarea bugetului pe anului in curs, se va aloca doar 8,3% din suma acordata anul trecut. Asa ca ori modificam legea, ori ne vom pricopsi pe viata cu datorii la medicamente si materiale consumabile.
