Creierul nu pare cel mai evident loc unde ar trebui căutate soluții de tratament împotriva obezității, însă conform unui grup de oameni de știință, implantarea unui dispozitiv care să stimuleze o anumită regiune cerebrală poate stopa tendința de a mânca prea mult, informează LiveScience.com. Noul studiu, bazat pe experimente desfășurate pe cobai obezi, a ajuns la concluzia că procedeul de denumit DBS (deep brain stimulation – stimulare profundă a creierului) care implică implantarea unui dispozitiv care transmite impulsuri electrice precise în creier, reduce tendința de a mânca prea mult.
?óÔé¼?¿"Odată replicat în experimente pe voluntari umani, procedeul DBS s-ar putea dovedi rapid tratamentul de care au nevoie oamenii care suferă de obezitate", crede coordonatorul acestui studiu, Casey Halpern, neurochirurg la Școala de Medicină Perelman a Universității din Pennsylvania. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿"La început ideea de a folosi implanturi pe creier pentru a lupta împotriva obezității părea destul de deplasată", susține și Tracy Bale, profesor asociat la aceeași universitate. "Am avut o lungă discuție pe acest subiect și-mi aduc aminte că am obiectat întrebând cine Dumnezeu se va opera pe creier ca să scape de obezitate?", a povestit ea pentru LiveScience. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Cercetătorii au țintit însă o parte a creierului denumită nucleus accumbens, o mică structură din centrul cerebral legat de recompensă despre care deja se știe că joacă un rol important în comportamentele adictive. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿"Lucrurile care îi împing pe oameni să mănânce prea mult țin de sistemul de recompensă", explică Bale. "Astfel, spre exemplu, dacă cineva este foarte stresat, sau dacă a avut o zi mai proastă, ar putea să aleagă să se recompenseze prin mâncare". ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿În cadrul experimentelor șoarecii au primit acces nelimitat la o hrană săracă în calorii, pentru ca o dată pe zi , timp de o oră, să primească hrană grasă. "Șoarecii sunt la fel ca oamenii și adoră hrana grasă", susține Bale. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿"În două zile cobaii au învățat că această hrană grasă nu le este lăsată la discreție, așa că au început să mănânce cât de mult puteau", a explicat ea. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿După ce s-a aplicat procedura DBS, șoarecii au început să mănânce în mod semnificativ mai puțin din hrana grasă, prin comparație cu șoarecii care nu au fost supuși acestei proceduri. În plus, șoarecii tratați astfel nu au încercat să compenseze deficitul caloric prin consumul unei cantități mai mari din hrana săracă în calorii. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿După câteva zile de stimulare constantă, dispozitivele au fost oprite, iar șoarecii și-au reluat vechile tendințe de hrănire. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Dacă sistemul DBS ar ajunge să fie folosit pe oameni, el ar fi pornit în continuu, iar intensitatea impulsurilor electrice ar fi ajustată în funcție de nevoia fiecărui pacient. Acest tip de tratament ar putea fi o alternativă la riscantele intervenții chirurgicale bariatrice, și ar putea fi mai eficient decât opțiunile farmaceutice existente. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Operația pe creier "sună intimidant, dar rata de mortalitate este cu mult mai mică", a explicat ea. "Iar această metodă de tratament ar putea fi rezervată pacienților care nu răspund la medicamente. Multe companii farmaceutice încearcă să lupte împotriva obezității prin suprimarea senzației de foame a oamenilor, dar această abordare este greșită. Oamenii nu mănâncă prea mult pentru că le este foame. Ei mănâncă pentru că alimentele au gust bun și ajung să se simtă mai bine după aceea. Acest nou tratament acționează direct asupra sistemului de recompensă din creier", a subliniat ea. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Sistemul DBS este folosit deja pentru a reduce tremorul pacienților care suferă de Parkinson, iar oamenii de știință îi studiază efectele și în cazul sindromului obsesiv-compulsiv și al depresiilor.
Rudi Vania
