Pastele primului an al celui de-al treilea mileniu este sarbatorit simultan de toti crestinii, fie ei catolici, protestanti sau ortodocsi. Cea mai veche sarbatoare a crestinatatii este o punte intre Vechiul si Noul Testament si a preluat multe dintre traditiile Pastelui evreiesc, inclusiv simbolul mielului sacrificat.
Obiceiurile nu difera mult de la o zona a lumii la alta, ci tin in special de specificul gastronomic. Peste tot se prepara mancaruri traditionale, cum ar fi pasca la rusi si romani, osterstollen in Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mancaruri sunt binecuvantate la biserica, alaturi de oua si carne.
– Mielul este simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina. Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul VII, iar din secolul IX, pe masa de Pasti a Papei, mielul fript a devenit un fel principal. In Europa sunt foarte populari si mieii din unt, paste sau zahar.
– Pentru ca ouale nu puteau fi consumate in timpul postului crestin, ele au ajuns la loc de cinste pe masa, dupa Inviere, colorate in rosu si simbolizand bucuria vietii. Este probabil o inventie mai tarzie, inspirata din paganism, unde primavara marca, an de an, o renastere a naturii si, mai mult, a timpului. Oul devine astfel emblema germinarii, fapt esential in primavara timpurie. In unele tari, nasii le daruiesc finilor oua in prima zi de Pasti.
– Iepurasul de Pasti este un simbol pagan, emblema a fertilitatii, asociat de crestini cu aparitiile lui Iisus dupa inviere. Prima mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania, pe la 1590. In unele regiuni se credea ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate in noaptea dinaintea Pastelui.
– Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numara liliacul, expresie a puritatii, si fluturele, a carui iesire din crisalida in alta forma aminteste de Invierea lui Iisus.
