Imaginea celor aflati in primele randuri ale Revolutiei din 1989 s-a deteriorat foarte mult in ultimii ani. In exclusivitate pentru -Curentul-, secretarul de stat Petrisor Morar (foto) de la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor explica aceste cauze, dar si modul in care poate fi recastigat respectul de care s-au bucurat revolutionarii autentici.
– Cand au inceput revolutionarii sa-si piarda imaginea?
– Initial, recunoasterea meritelor revolutionarilor a fost privita cu entuziasm de opinia publica, care a inteles ca fara sacrificiul acestora nu ar fi aparut democratia in Romania. La aparitia sa, fosta Lege 42/1990 (abrogata prin Legea 341/2004 – numita si Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989) conferea – pe langa recunoasterea calitatii de revolutionar – unele avantaje materiale doar urmasilor eroilor martiri, ranitilor si detinutilor.
Cu timpul, aceste avantaje au fost extinse si catre luptatorii pentru victoria Revolutiei. In acel moment, a aparut un val imens de solicitari pentru obtinerea certificatului de revolutionar, urmata aproape imediat de solicitarea avantajelor materiale. Putem spune ca atunci a aparut schimbarea negativa de imagine a revolutionarilor.
– In plus, s-a ajuns si la o implicare politica, din ce stiu…
– Pe aceasta -nada- aruncata celor care au fost in primele randuri la evenimentele din decembrie 1989 s-au creat mai multe categorii de asociatii de revolutionari. In plus, actele normative prin care s-a modificat Legea 42/1990 – si care au aparut mai ales in ani electorali – au dus la implicarea politica a mai multor asociatii de revolutionari, in vederea obtinerii de avantaje materiale. In acel moment, populatia a inceput sa se indeparteze de revolutionari, ajungand sa-i priveasca rece, cu invidie de multe ori, chiar cu antipatie.
De aici a aparut ideea ca revolutionar nu mai este acel om extraordinar care, in decembrie 1989, si-a riscat viata pentru ca semenii sai sa traiasca liberi, ci unul care cauta sa obtina cat mai mult, profitand cat poate de sangele varsat de altii.
– Cati asemenea -profitori- sunt in prezent?
– Dintre cei aproximativ 26.000 de revolutionari aflati in evidentele SSPR, cred ca maximum 5.000 au beneficiat de cel putin unul din avantajele mai insemnate din punct de vedere material – casa sau teren.
Precizez ca toti cei care au primit aceste avantaje sunt afisati pe site-ul SSPR, tocmai pentru a se vedea ca, fata de numarul mare de revolutionari, beneficiarii sunt mult mai putini. In plus, a aparut ideea ca sunt foarte multi intrusi printre revolutionari, care n-au dreptul la aceasta calitate si, implicit, nici la drepturile conferite prin Legea 341/2004, -urmasa- Legii 42/1990. Efectele le asteptam, pentru ca deja au aparut unele contestatii.
– Ce se urmareste prin Legea 341/2004?
– Prin noua lege s-a trecut la regandirea si la reanalizarea dosarelor. Pana in momentul de fata, au fost depuse 21.664 de dosare. Practic, peste 83% din revolutionari doresc reconfirmarea in baza Legii 341/2004.
Pana in momentul de fata, 2.108 dosare au trecut de -furcile caudine- ale comisiei din cadrul SSPR, care le analizeaza. Sigur, este o operatie in plin proces, care decurge cu foarte mari dificultati. Unele dosare initiale, facute pana in 1996, sunt incomplete si trebuie refacute. Intre timp, multe dintre institutiile care ne-ar fi putut furniza informatii s-au desfiintat, si multi revolutionari obtin cu greu documentele necesare intocmirii dosarului in baza Legii 341/2004.
Din aceste cauze, cele peste 21.000 de dosare au fost analizate de cel putin patru ori. In fiecare zi primi noi completari, fiind nevoiti sa revedem dosarele la care se mai adauga documente.
Sigur, numarul final al celor vor primi noul tip de certificat va fi mult mai mic. Si nu din vina noastra, ci a lipsei probelor si documentelor. Nu exista nici o alta restrictie, nici o alta motivatie.
– Au fost si situatii mai delicate, sa inteleg.
– Da, am gasit unele probleme cel putin ciudate. De exemplu, am gasit un tabel – legalizat ! – care intr-un dosar avea 38 de nume, si in alt dosar – 39! Era clar ca a fost trecuta o persoana in plus. Am gasit si fotografii despre care avem dubii ca apartin celor care au depus dosarul. Exista si contestatii pe care revolutionarii si le fac reciproc. In plus, si de la comisia parlamentara ni s-a sugerat sa fim mai atenti cu unele dosare, in sensul de a le verifica suplimentar.
Ar fi mai multe de spus, dar adevaratul numar al revolutionarilor autentici nu va putea fi cunoscut decat la finalul cercetarii dosarelor.
