Un grup de 25.000 de utilizatori care acuză Facebook de folosirea ilegală a datelor lor personale a depus joi un recurs colectiv împotriva rețelei de socializare la tribunalul civil din Viena, care urmează să hotărască dacă acțiunea lor este admisibilă. Max Schrems, jurist austriac aflat la originea constituirii grupului, a depus oficial plângerea joi dimineață, transmite AFP.
Procedura este una dintre cele mai importante de până acum care vizează rețeaua de socializare americană cu aproape 1,4 miliarde de utilizatori activi. Ea a fost lansată în luna august de utilizatori din mai multe țări din Europa, Asia, America Latină și Australia, alte 55.000 de persoane arătându-se gata să se alăture demersului.
Primii 25.000 de reclamanți solicită fiecare 500 de euro companiei Facebook, pe care o acuză că participă la programul de supraveghere Prism al NSA, Agenția de Securitate Națională americană. ”Cerem Facebook să înceteze supravegherea masivă, să adopte o politică de protejare a vieții private rezonabilă și să nu mai adune date despre persoane care nici măcar nu au conturi Facebook”, a declarat pentru AFP Max Schrems (27 de ani), care se luptă de mulți ani cu Facebook.
Rețeaua de socializare vizată consideră că ”această acțiune nu este admisibilă nici ca formă, nici pe fond”, au spus joi avocații Facebook. ”Nu există bază legală în Austria pentru un recurs colectiv de tip american”, au afirmat ei.
”Facebook nu vrea să fie dată în judecată nicăieri, nici în Irlanda, nici în Austria. Realitatea este că, datorită legilor europene, consumatorii nu trebuie să meargă până în California să dea în judecată giganți ai tehnologiei. O pot face în țările lor de rezidență”, au replicat avocații lui Schrems.
În 2011, Max Schrems, pe atunci student, a depus în nume personal un recurs la Autoritatea irlandeză de Protejare a Vieții private. Autoritatea i-a dat atunci dreptate și a solicitat Facebook, în premieră, să își clarifice politica în materie de date private. Juristul afirmă acum că se simte încurajat de decizia Curții Europene de Justiție din mai 2014, conform căreia motoarele de căutare sunt obligate să respecte ”dreptul la uitare” al internauților europeni.
”Problema principală este dacă firmele de internet trebuie să respecte regulile sau trăiesc într-un fel de Vest Sălbatic unde pot face ce vor”, a încheiat Schrems, citat de AFP.
