Home Social Violeta Karmen Roman – artistul martisoarelor din dantela

Violeta Karmen Roman – artistul martisoarelor din dantela

DISTRIBUIŢI

Violeta Karmen Roman din localitatea brasoveana Feldioara este singurul mester popular, si probabil singurul roman care lucreaza dantela in tehnica frivolita sau dantela cu suveica, din care se fac obiecte extrem de fine. Mestesugul este mai putin cunoscut la noi si asta, din cauza faptului ca nu este unul traditional. Mai mult, pentru ca a fost preluat de la sasi, specialistii romani nici macar nu vor sa-l considere mestesug. Au fost chiar unii care i-au interzis prezentarea obiectelor realizate dupa tehnica frivolita in cadrul targurilor mesterilor populari. Mai nou, dantela facuta cu atata indemanare de brasoveanca a fost catalogata drept -arta- si a ajuns sa fie cautata la orice targ din tara.


Este aproape incredibil cat de multe obiecte se pot realiza dintr-o papiota de ata, imaginatie si indemanarea Violetei Roman. Am intalnit-o la Targul martisorului, organizat zilele trecute de Muzeul Taranului Roman din Capitala. Era imposibil sa nu o remarci. Mai intai, pentru ca era singura imbracata in costum national, apoi pentru ca martisoarele ei nu semanau cu ale nici unui alt mester popular sau artist plastic si, nu in ultimul rand, datorita aglomeratiei de la standul ei. Pe langa martisoare, ea mai face semne de carte, pandantive, mileuri si fete de masa, toate executate manual din fir de papiota, ata de matase sau fir de lame. Tot ce lucreaza ea sunt -adaptari dupa vechea dantela adusa de sasi acum 800 de ani, cand au colonizat sud-estul Ardealului-.

A inceput sa invete de la sase ani

Violeta Roman a crescut pe Valea Hartibaciului si isi aminteste si acum ca in acele locuri era o traditie ca oamenii sa iasa la poarta, insa -toata lumea facea cate ceva. Ca era sas, roman sau ungur, toata lumea iesea la poarta si lucra-. Astfel, a fost motivata sa invete si -am pus mana pe ac in jurul varstei de sase ani. Am invatat sa crosetez cu croseta, am invatat sa cos, am invatat sa brodez manual, am invatat de la matusile mele sa urzesc, sa tes in razboi de la covoare si presuri pana la chindelele acelea mari de trei metri, care se pun la icoanele din biserica-. Insa nici una dintre indeletnicirile traditionale nu a fascinat-o mai mult decat dantela saseasca. A incercat sa invete de la o vecina sasoaica, dar -a zis ca nu-si pune mintea cu mine, ca-s copila-. In aceste conditii nu i-a ramas decat sa se uite cu atentie la mainile ei si sa strice vreo trei papiote de ata, incercand sa invete. Si in cele din urma, -cand m-a vazut ca am facut primele trei inele, mi-a daruit o suveica de os pe care o am si acum acasa si o pastrez cu sfintenie-.

Colectia de frivolite de la Muzeul de Etnografie din Brasov

De profesie secretar dactilograf, Violeta Roman si-a abandonat meseria in urma cu noua ani. S-a dedicat intru totul pasiunii sale. Daca la inceput lucra mai mult pentru sine sau pentru a face cadouri, ulterior, ea a fost cea care a realizat colectia de frivolite a Muzeului de Etnografie din Brasov. A inceput sa discute tot mai mult cu muzeografi sau cu etnografi pentru -a sti cat mai multe si cat mai la obiect-, intrucat -nu vreau sa zica cineva ca practic un mestesug si habar n-am de unde e sau sa ma laud ca l-am inventat eu sau ca e romanesc-. A fost fericita sa afle ca dantela in tehnica frivolita a fost si pasiunea reginei Maria a Romaniei, care a lucrat chiar un mileu din firele ei de par, aflat acum la Castelul Pelisor. In urma cu doi ani, a inceput sa participe la targurile mesterilor populari, iar anul trecut -am fost selectionata printre cei sapte mesteri populari care au reprezentat Romania in Austria-. Mai mult, a inceput sa participe chiar si la targurile interetnice, si atunci echipata tot in costumul traditional romanesc. Recunoaste ca nu de putine ori i s-a intamplat sa fie intrebata ce cauta la asemenea evenimente, romanca fiind, sau sa i se recomande sa-si faca o rochie mai elevata sau un costum mai elegant. Raspunsul ei a fost insa acelasi: -mai elegant decat costumul traditional romanesc nu exista pe pamant-. In plus, -eu consider o cinste ca o romanca sa duca un mestesug sasesc mai departe-, motiv pentru care doua dintre fiicele sale au inceput sa fure meseria.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.