În urmă cu peste 162 de ani, robii ţigani erau proprietatea stăpânului: putea să-i vândă, să-i pedepsească fără judecată, putea să-i dăruiască sau să-i lase moştenire, putea să-i pună la tot felul de munci. Mihail Kogălniceanu declara în 1891, în şedinţa solemnă a Academiei Române, organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondare: “Chiar pe uliţele oraşului Iaşi, în tinereţele mele am văzut fiinţe omeneşti purtând lanţuri în mâini sau la picioare, ba unii chiar coarne de fier aninate de frunte şi legate prin coloane împrejurul gâtului. Bătăi crude, osândiri la foame şi la fum, închidere în închisori particulare, aruncaţi goi în zăpadă sau în râuri îngheţate, iată soarta nenorociţilor ţigani! Apoi, dispreţul pentru sfinţenia şi legăturile de familie. Femeia luată de la bărbat, fata răpită de la părinţi, copiii rupţi de la sânul născătorilor lor şi răzleţiţi şi despărţiţi unii de alţii şi vânduţi ca vitele la deosebiţi cumpărători, în cele patru colţuri ale României. Nici umanitatea, nici religiunea, nici legea civilă nu aveau ocrotire pentru aceste nenorocite fiinţe; era un spectacol grozav, strigător la cer. De aceea, povăţuiţi de spiritul secolului, de legile omenirii, un număr de boieri bătrâni şi tineri au întreprins de a spăla patria lor de ruşinea sclaviei”, spunea Kogălniceanu.
20 februarie 2018 marchează cea de-a 162-a aniversare a dezrobirii romilor în principatele române Înţelegerea şi sporirea gradului de conştientizare a istoriei romilor şi a impactului pe care aceasta încă îl are şi în societatea contemporană sunt vitale pentru susţinerea eforturilor de promovare a unei creşteri incluzive şi a unor oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii.
În România zilelor noastre, aproximativ 42% din populaţie este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Unul din cinci români are un venit inadecvat. Mulţi dintre aceştia sunt romi. Romii sunt de 10 ori mai expuşi sărăciei decât populaţia generală, indiferent de vârstă, educaţie sau zona de reşedinţă. În 2013, de exemplu, 33% dintre romi erau expuşi unei sărăcii absolute, în timp ce doar 3,4% dintre non-romi se situau sub pragul sărăciei. Sărăcia romilor şi excluziunea constituie o provocare istorică în România. Toate aceste provocări pot fi abordate prin intervenţii bine direcţionate de natură să sprijine egalitatea de şanse pentru romi, în domenii cum ar fi dezvoltarea timpurie, oportunităţile de ocupare a unui loc de muncă, sănătatea şi condiţiile de trai. Implementarea acestor intervenţii implică o puternică asumare la nivel naţional, politici coordonate la nivelul mai multor ministere şi structuri guvernamentale, precum şi un sistem de implementare integrat care să dezvolte intervențiile individuale într-o manieră participativă, utilizându-se abordări adaptate pentru a reflecta realităţile locale, susține Grupul de Dialog şi Cooperare pentru Incluziunea Romilor, înfiinţat cu sprijinul Băncii Mondiale, pentru a identifica domeniile unde este necesară acordarea unei atenţii sporite politicilor publice dedicate romilor, susţinerii perspectivelor romilor şi propunerea unor posibile soluţii pentru îmbunătăţirea rezultatelor procesului de dezvoltare şi a procesului de incluziune socială a romilor din România.
„Rămânem angajaţi pe calea colaborării cu partenerii de dezvoltare şi a sprijinirii guvernului României pentru promovarea unor intervenţii care să promoveze egalitatea în drepturi şi incluziunea socio-economică a romilor, în special a tinerilor romi, precum şi sprijinirea participării depline a romilor la dezvoltarea politică, socială şi economică a comunităţilor din care fac parte.”, anunță Grupul de Dialog şi Cooperare pentru Incluziunea Romilor.
