Argentina era asociata, pana nu cu mult timp in urma, cu patria tangoului, cu imaginea Evitei Peron si, de ce nu, cu hitul Madonnei – -Don*t cry for me Argentina-. Iata insa ca, de vreo doua luni, imaginea tarii s-a schimbat brusc, fotografiile cu dansatorii de tango fiind inlocuite brusc cu imaginile a sute de argentinieni care s-au trezit peste noapte fara slujbe, fara bani in banci si, mai grav, fara speranta. Argentina a schimbat melodia si a trecut de la tango la ritmul heavy metal, cantat de miile de manifestanti care bat cu linguri in oale si cratiti pe marile artere din Buenos Aires si in celebra Plaza de Mayo, unde este situata Casa Rosada, ocupata in prezent de presedintele Eduardo Duhalde.
Ruleta presedintilor s-a invartit atat de repede, incat, la presiunea strazii, au fost schimbati nu mai putin de cinci presedinti in doua saptamani. Sarabanda argentiniana, transmisa in direct de marile agentii de presa si de posturile de televiziune, a fost traita la maximum si de romanii care, prin voia sortii, s-au stabilit pe pamanturile sud-americane.
Un lup de mare la Buenos Aires
La Buenos Aires traieste si munceste de mult timp Alexandru Radulescu, fost comandant de nava. Prietenii si cunoscutii ii spun -capitanul-, ca un omagiu pentru anii indelungati petrecuti pe mare. Viata unui roman in Argentina nu difera prea mult de cea a unui bastinas, cu totii fiind victime, in aceste zile, ale politicii, lipsita de strategie economica si sufocata de coruptie. -Nu e prima data cand banii oamenilor de la banca sunt manipulati de Guvern, de la Peron incoace-, sustine batranul lup de mare, convins ca -toate guvernele din Argentina sunt acelasi caine, cu zgarda diferita-. Suparat ca toti cei care traiesc astazi in Argentina de consecintele crizei economice, Alexandru Radulescu nu este mai putin ingrijorat de securitatea personala. -Ne confrutam cu o insecuritate personala fara precedent, accentuata de persoane care profita de haos si recurg la actiuni de vandalism-, se confeseaza el. E drept ca majoritatea actiunilor de vandalism se petrec la periferiile oraselor, dar acest lucru nu este mai putin linistitor nici pentru cei care traiesc in cartierele decente.
Troc in loc de carti de credit
Lipsa fondurilor si a lichiditatilor de pe piata a dus la crearea unui sistem paralel de comert, in care moneda oficiala, pesosul, este inlocuita de -creditos-, care nu este altceva decat o hartie de valoare, similara cu cele de la binecunoscutul joc Monopoly. Capitanul Radulescu afirma ca trocul este folosit mai ales in provincie, unde fondurile aproape s-au epuizat, iar oamenii au fost nevoiti sa apeleze la alternative pentru a putea supravietui. Magazinele accepta -creditosii-, care au ajuns sa fie folositi chiar si la doctor, la scoala sau la frizer. In Argentina circula acum mai bine de 30 milioane de -creditos- si s-au infiintat chiar si cluburi, unde fiecare membru devine posesorul a 50 de -creditos-. Pentru a avea o idee despre valoarea acestei monede originale, trebuie sa stiti ca posesorul unui -creditos- isi poate cumpara un litru de lapte. Chiar si in aceste conditii, marile orase sunt in continuare impanzite de oameni care vand sau schimba obiecte si bunuri, renascand astfel anticul troc. Conform statisticilor, doua milioane de argentinieni sunt implicati in acest sistem, care pentru multi a devenit indispensabil supravietuirii.
FMI-ul, bata-l vina
Ura argentinienilor s-a revarsat atat asupra propriei clase politice, incapabila sa gaseasca solutii economice viabile, cat si asupra mult hulitului FMI, care, in opinia lor, prin conditiile impuse, a grabit starea de haos. -IMF go home- sau -Hotii! Dati-ne banii inapoi- sunt doar cateva din lozincile strigate de manifestanti pe strazile din Buenos Aires. Nici -capitanul- Radulescu nu are o parere prea buna despre FMI, sustinand ca: -Aceasta institutie nu a controlat traseul banilor dati Argentinei-, fapt ce i-a determinat pe politicieni, indiferent ca sunt peronisti sau radicali, sa profite de banii de la Fond, crescand astfel pana la sume astronomice deficitul bugetar si mai ales datoria publica, care a ajuns sa insumeze in prezent 132 miliarde de dolari. De altfel, dintre toate bolile, coruptia pare sa fie cel mai mare flagel din interiorul Argentinei. De la Carlos Menem la Fernando de la Rua, oamenii politici s-au aflat in permanenta in atentia opiniei publice, acuzatiile de coruptie fiind ceva la ordinea zilei in tara.
Ultima mare nemultumire este legata de decizia autoritatilor de a converti toate depozitele bancare din dolari in pesos la cursul de 1dolar = 1,4 pesos, curs infirmat insa de piata, unde dolarul echivaleaza cu aproximativ 1,8 pesos. -Suntem deceptionati de aceasta masura, care-i afecteaza in primul rand pe oamenii cumpatati care si-au depus la banca economiile-, afirma mahnit Alexandru Radulescu. Dar tot de la FMI poate veni si sfarsitul calvarului argentinienilor. Binecunoscuta institutie financiara asteapta zilele acestea, de la autoritatile de la Buenos Aires, o strategie economica si un proiect de buget pentru a decide valoarea ajutorului financiar acordat. Practic, decizia este acum in mainile presedintelui Duhalde, care a primit insa, la sfarsitul saptamanii, o lovitura importanta din partea Curtii Supreme de Justitie, care a declarat neconstitutionala decizia sa de inghetare a conturilor populatiei si de limitare a extragerii depozitelor bancare.
Modelul bulgar
Multi argentinieni asteapta insa un miracol pentru rezolvarea problemelor lor. Burghezia si intelectualitatea din tara au decis totodata ca trebuie sa existe o alternativa. Satui de schimbarea garzii puterii doar intre peronisti si radicali, reprezentantii clasei de mijloc au pus umarul si au creat Consiensia. -S-au strans pana acum 100.000 de semnaturi in sprijinul acestei miscari si sper ca ea sa fie alternativa pentru alegerile din 2003-, declara increzator si batranul lup de mare. El crede ca modelul bugar, oferit de venirea la putere, in urma alegerilor de anul trecut, a lui Simeon al II-lea, ar putea constitui un bun exemplu si pentru poporul argentinian, care de-a lungul anilor a avut statutul de victima atat in timpul peronistilor, cat si al radicalilor.
Romanii din Argentina viseaza sa se intoarca acasa
Conform datelor oferite de -capitanul- Radulescu, comunitatea romaneasca din Argentina nu este nici numeroasa si nici omogena. -Cred ca in Buenos Aires sunt in jur de 200-300 de romani, intre care se gasesc si cativa tineri veniti sa-si caute norocul pe aici-, ne explica Alexandru Radulescu. Fenomenul emigrationist nu i-a ocolit nici pe rromi, care au ajuns si pe pamant sud-american. Astfel, la marginea Capitalei argentiniene a rasarit in ultimii ani o colonie tiganeasca, populata cu conationali de-ai nostri. Acestia au reusit sa se integreze perfect in mediu, indeletnicindu-se si aici cu ce stiu mai bine – cersitul, furtul de masini, jafuri si talharii. Restul romanilor popositi in Argentina par sa se fi saturat sa simta pe propria piele experientele economice nereusite ale politicienilor argentinieni si multi se gandesc sa se reintoarca acasa, chiar daca nici in Romania cuvantul tranzitie nu a disparut inca din vocabularul cotidian al Puterii.
Exportatorii romani asteapta un semnal de peste Atlantic
Statisticile Ministerului Comertului arata ca Argentina este a doua piata de desfacere a Romaniei in America de Sud si, prin urmare, criza economica afecteaza in parte si balanta noastra comerciala. Chiar daca majoritatea exportatorilor romani au reusit sa-si incheie afacerile de pe piata argentiniana fara pierderi, problemele apar de acum incolo. Lipsa circulatiei financiare face, practic, imposibila o evaluare a datelor, dar se asteapta indiscutabil o scumpire a importurilor, care ar afecta inevitabil continuarea legaturilor comerciale dintre firmele romanesti si partenerii argentinieni. Informatiile arata ca societatile comerciale care au derulat exporturi in Argentina nu aveau conturi deschise acolo si, prin urmare, nu au fost afectate de convertirea conturilor din dolari in pesos. Totusi, probleme par sa existe la unitatile de pompaj din domeniul petrolier, care aveau contract pe termen mai lung de cativa ani si care se asteapta sa intampine dificultati la incasarea banilor. Anul trecut, Romania a derulat exporturi in valoare de 22 milioane de dolari, gama fiind extrem de variata, de la rulmenti la utilaj petrolier si autoturisme.
Universal Brasov este una dintre companiile romanesti care face afaceri pe piata argentiniana de peste 20 de ani. -Totul e blocat acum, importul, transferul de valuta, absolut totul-, a declarat domnul Moldovan, reprezentantul societatii in relatia cu partenerii din America de Sud. Desi existau contracte noi pe rol, Universal se pare ca nu a suferit inca pierderi financiare de pe urma crizei argentiniene, deoarece, sustine Moldovan, -ultimele livrari facute ne-au fost platite prin acreditiv-. Conducerea companiei brasovene este in expectativa si asteapta semnale de la Ambasada Romaniei din Argentina, referitoare la evolutia social-economica, pentru a stabili o strategie noua in vederea continuarii afacerilor in aceasta zona.
De altfel, autoritatile romane incearca sa nu cada in psihoza creata de ultimele evenimente din Argentina, pentru a nu bloca, pe termen lung, relatiile economice. Conform datelor de pe piata sud-americana, Spania a investit 40 miliarde de dolari in Argentina, iar exporturile acestei tari catre statele UE se ridica la 13 miliarde de dolari anual. Aceasta evolutie comerciala ar putea fi un imbold si pentru Romania de a continua sa fie prezenta pe piata argentiniana, bineinteles, o data cu sfarsitul crizei. Exista insa si riscul ca imaginile de haos sa afecteze increderea exportatorilor romani, care si-ar putea revizui prezenta pe aceasta piata, lucru nedorit de autoritatile de la Bucuresti, avand in vedere potentialul economic al Argentinei. De aceea, strategia economica a lui Duhalde este asteptata cu interes nu numai de catre argentinieni, ci si de exportatorii europeni, pentru stabilirea contactelor comerciale din acest an pe continentul sud-american.
