Papa Francisc i-a sanctificat, duminică, în piața Sf. Petru din Vatican pe foștii papi Ioan Paul al II-lea și Ioan al XXIII-lea, în fața unei mulțimi de câteva sute de mii de credincioși catolici veniți din lumea întreagă, informează AFP.
Mulțimea a aplaudat îndelung după ce papa Francisc, foarte solemn, a rostit formula în limba latină pentru sanctificarea polonezului Karol Wojtyla, care a fost papă în perioada 1978 – 2005, și a italianului Angelo Giuseppe Roncalli, papă în perioada 1958 – 1963, inițiator al Conciliului Vatican II.
Anterior, cardinalul Angelo Amato, prefect al cauzei sfinților, a adresat trei cereri succesive papei Francisc, pentru a marca solemnitatea demersului: „Sfinte părinte, Sfântă Biserică, încrezătoare în promisiunea Domnului de a trimite asupra ei Spiritul adevărului, care în toate epocile l-a ferit de greșeală pe conducătorul suprem, îl rog cu tărie pe Sființia Voastră să îi înscrie pe acești fii aleși în catalogul sfinților”.
Papa Francisc a răspuns atunci prin lunga formulă consacrată în latină, limba oficială a Bisericii Catolice: „În onoarea Sfintei Treimi, prin exaltarea credinței catolice și întărirea vieții creștine, cu autoritatea Domnului Nostru Iisus Hristos, a sfinților apostoli Petru și Pavel, după o îndelungată chibzuință, după ce am invocat de mai multe ori ajutorul lui Dumnezeu și după ce i-am ascultat pe mulți dintre frații noștri din episcopat, îi declarăm sfinți pe preafericiții Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea, și îi vom înscrie în catalogul sfinților și stabilim că ei vor fi onorați în întreaga Biserică în rândul sfinților”, a declarat, solemn, papa argentinian.
Mulțimea i-a aclamat pe cei doi sfinți – ale căror portrete uriașe erau desfășurate pe fațada bazilicii – în timp ce clopotele au sunat în bisericile din Cetatea Eternă.
Înainte de începerea ceremoniei, papa Francisc a mers să îl salute, cu căldură, pe fostul papă Benedict al XVI-lea, aflat în primul rând, printre cardinalii prezenți la ceremonie.
Ca o premieră absolută în istoria de 2.000 de ani a Bisericii Catolice, această dublă canonizare a avut loc în prezența a doi papi – Francisc și predecesorul său, Benedict al XVI-lea.
Cu o jumătate de oră înainte de debutul ceremoniei, fostul papă german, sprijinindu-se într-un baston, îmbrăcat în alb și purtând o mitră, i-a salutat pe cardinalii și episcopii prezenți, ridicând ambele brațe , în semn de mulțumire și comuniune.
Papa emerit s-a așezat apoi în primul rând, în stânga altarului. El a celebrat slujba, dar nu s-a aflat lângă altar alături de papa Francisc, pentru a nu stârni confuzie și pentru a nu lăsa impresia că Biserica Catolică are doi papi. Benedict al XVI-lea nu mai este papă și nu exercită niciun rol oficial.
Prezența lui la acest moment istoric al Bisericii Catolice, în condițiile în care locuiește retras la Vatican, după demisia lui istorică de anul trecut, a adăugat o valoare excepțională evenimentului, care a atras aproape un milion de persoane în capitala italiană.
Cardinalul Joseph Ratzinger, prefect al Congregației pentru doctrina credinței (CDF), a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai papei Ioan Paul al II-lea.
În calitate de „peritus” (expert) al cardinalului de Kolm Josef Frings, el a participat, prin ideile sale inovatoare, la Conciliul Vatican II (1962 – 1964) inițiat de Ioan al XXIII-lea.
De la alegerea papei Francisc în martie 2013, după demisia spectaculoasă a lui Benedict al XVI-lea din februarie 2013, o coabitare cordială s-a stabilit între cei doi papi, care locuiesc la câteva sute de metri unul de celălalt în Vatican, cel mai mic stat din lume.
Papa emerit Benedict al XVI-lea a rămas fidel promisiunii sale de a nu se amesteca în domnia urmașului său și a acceptat, totodată, să își ofere sfaturile atunci când acestea îi sunt solicitate.
Peste 98 de delegații statale și organizații internaționale, dintre care 24 de șefi de state și capete încoronate – de la regele Spaniei la președintele din Zimbabwe Robert Mugabe – au defilat prin fața papei Francisc.
Via della Conciliazione care duce spre bazilică și care poate să adăpostească 300.000 de persoane era deja arhiplină cu mult înainte de debutul ceremoniei. Mulți dintre credincioși au fost nevoiți să meargă în câteva locuri legendare din Roma (Colosseum, Forumul roman, piața Farnese), unde slujba de sanctificare a fost difuzată pe ecrane uriașe. Între 800.000 și 1 milion de credincioși erau așteptați la Roma pentru „duminica celor patru papi” sau „ziua sfinților papi”, așa cum scria presa italiană.
După ceremonia de sanctificare, transmisă de numeroase de posturi de televiziune și în câteva sute de cinematografe din lume – în 3D – și urmărită de peste 2.000 de jurnaliști acreditați, a început o slujbă religioasă, cu o Evanghelie cântată în latină și greacă, o predică a papei Francisc, distribuirea comuniunii, realizată de sute de preoți și diaconi, și o benedicțiune pentru Regina Coeli (rugăciune adresată Fecioarei Maria) la care va participa întreaga mulțime.
Canonizarea lui Ioan al XXIII-lea, inițiatorul Conciliului Vatican II (1962-1965) care a marcat deschiderea Bisericii Catolice către lumea modernă, pare să nu fie criticată de nimeni, cu excepția tradiționaliștilor.
Ioan Paul al II-lea rămâne cel mai popular papă din toate timpurile. Dar, chiar dacă nimeni nu îi contestă statutul de star internațional și rolul pe care l-a jucat în prăbușirea comunismului, există totuși și detractori care îi reproșează mai ales faptul că „a închis ochii” în fața infracțiunilor de pedofilie din rândul bisericii sale și severitatea față de teologii disidenți.
După alegerea papei Francisc, această dublă canonizare este percepută ca un eveniment care ar putea contribui la disiparea amintirii acelor ani marcați de scandaluri, mai ales cele cauzate de acuzații de pedofilie, și la reconcilierea celor două sensibilități diferite din sânul Bisericii Catolice reprezentate de cei doi papi sanctificați.
