Cine sunt si ce fac, concret, specialistii de la Consiliul Concurentei
Un inspector face, la un loc, munca unui reporter de investigatii si a unui procuror
Consiliul Concurentei este una dintre institutiile despre care romanul obisnuit nu stie mare lucru. Conceptul de concurenta si-a facut aparitia in peisajul economic romanesc o data cu liberalizarea preturilor, in a doua jumatate a deceniului trecut. Desi Legea concurentei (Legea 21/1996) a aparut in urma cu mai bine de noua ani, prea putini -jucatori- din piata cunosc in profunzime si respecta prevederile acestui act normativ. Respectarea riguroasa a legislatiei in domeniu este chiar un criteriu esential pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Tratatul de aderare continand si o clauza speciala privind concurenta care, odata activata, ar putea amana aderarea tarii noastre cu un an. Am incercat sa deslusim impreuna cu un specialist care lucreaza de ani buni in acest domeniu ce reprezinta conceptul de concurenta, ce fac angajatii din aceasta institutie si de ce sunt atat de importante aceste lucruri pentru noi. Ne-a ajutat sa raspundem la aceste intrebari Zoe Radetchi, director in cadrul Consiliului Concurentei, seful Directiei Bunuri de consum.
Concurenta este un subiect nou si de actualitate pentru oamenii de afaceri din Romania. Legea concurentei dateaza din 1996, dar conceptul de concurenta -dateaza- din momentul in care a fost demarata liberalizarea preturilor. In momentul in care statul nu a mai avut nici un control asupra preturilor, a fost necesara aparitia unui alt organism care sa vegheze ca jocul cererii si al ofertei sa fie unul cinstit. Pentru agentii economici, Consiliul Concurentei are un singur mesaj: sunteti liberi sa faceti orice, dar trebuie sa respectati regulile jocului.
Chiar daca nu stie mare lucru despre activitatea Consiliului Concurentei, romanul obisnuit trebuie sa stie ca este principalul beneficiar al activitatii care se desfasoara in aceasta institutie. -Noi actionam la nivelul pietei, regulile de concurenta instituite prin lege vizand activitatea agentilor economici. Daca acestia din urma vor actiona intr-un mediu concurential normal, vor lucra de asa maniera incat preturile si toate conditiile de livrare pe care consumatorul le percepe sa fie cele corecte, cele care rezulta din performanta economica, si nu din altfel de practici-, ne explica Zoe Radetchi.
Departamentul de Concurenta din cadrul institutiei, din care face parte si Directia Bunuri de Consum, aplica, in primul rand, regulile de concurenta si monitorizeaza pietele pentru a vedea cum sunt respectate aceste reguli.
Regulile jocului trebuie respectate
Functionarii din cadrul Directiei Bunuri de Consum se ocupa de o paleta foarte larga de produse: de la bunuri de folosinta imediata, pana la cele de folosinta indelungata. -Urmarim un produs si respectarea regulilor de concurenta de la origine – de la producator sau importator- pana la detailist, practic, pana la consumator-, spune doamna Radetchi.
Directorul Directiei Bunuri de Consum ne-a explicat si in ce consta acea parte a activitatii inspectorilor de concurenta care are legatura directa si imediata cu piata: -Nu ne ducem in magazine sa consultam preturile. Nu este aceasta problema unui inspector de concurenta. Trebuie sa urmarim daca in piata respectiva se respecta legile concurentei. Legea concurentei este o suma de interdictii. Pornind de la aceste interdictii, angajatii din cadrul Consiliului Concurentei vegheaza asupra respectarilor regulilor jocului. De pilda, nu e voie ca agentii economici sa se inteleaga intre ei pentru eliminarea concurentei, iar modalitatile prin care se pot intelege sunt foarte diverse-.
Cele mai grave incalcari ale legislatiei sunt chiar aceste intelegeri de pret, ceea ce, intre concurenti, se numeste cartel. Verificarea si depistarea cartelurilor sunt unele dintre activitatile cele mai importante din cadrul Consiliului Concurentei.
Atunci cand depisteaza incalcari de acest gen ale legislatiei, inspectorii de concurenta sunt in fata unei intrebari importante: agentii economici pasesc stramb cu buna-stiinta sau pentru ca nu stiu legea? -Sunt agenti economici, mai ales din randul societatilor multinationale, care stiu ca exista acest set de reguli care trebuie respectate. Mi-e greu sa cred ca aceste firme gresesc din necunoastere. Daca ne referim insa la firmele autohtone, s-ar putea ca managerii sa nu fie foarte la curent cu prevederile legale si sa pice in pacat fara sa-si dea seama-, precizeaza Zoe Radetchi.
Dreptul agentilor economici de a se informa
Oricine poate reclama practici suspecte ca fiind neconcurentiale, fie pe Forumul de discutii al site-ului Consiliului Concurentei, www. consiliulconcurentei.ro, fie apeland numarul TelVerde al institutiei. Doamna Radetchi spune ca angajatii de la Consiliul Concurentei dau curs tuturor sesizarilor: -Tot ceea ce vine la noi este trecut <prin filtru> si analizat. Uneori reactionam imediat. Alteori, deschidem un dosar in care se vor aduna mai multe informatii, urmand ca in momentul in care vor exista destule temeiuri, sa fie deschisa o investigatie-.
La Consiliul Concurentei exista o cazuistica importanta, fiind inventariate situatiile in care s-au aflat diversi agenti economici, chiar si acelea in care nu au incalcat legea. De exemplu, daca au cerut o dispensa de la aplicarea unei reguli. Toate aceste cazuri sunt stocate, inspectorii de concurenta fiind interesati de comportamentul de pe o anume piata, de relatiile care se stabilesc intre firme, si nu sa urmareasca firmele, individual. -Oamenii de la concurenta- nu se ocupa doar de sanctionarea agentilor economici, printre atributiile angajatilor de aici aflandu-se si cea de consultanta.
-O buna bucata din timpul pe care il petrecem la serviciu, din cele 8, 10, 12 ore, este dedicata acestei activitati de consultanta. Reprezentantii agentilor economici vin la noi pentru ca, desi citesc Legea concurentei, nu stiu cum sa o interpreteze. Le raspundem la solicitari fie in scris, fie telefonic, fie pe mail. Sunt tot felul de consultatii pe care le oferim. Agentii economici trebuie sa stie ca legislatia in vigoare le confera acest drept de a se informa, de a solicita consultatii si de a depune plangeri-, adauga Zoe Radetchi.
Nici o zi de lucru in institutie nu seamana cu alta
Dar ce face un inspector de concurenta chiar si 12 ore pe zi la serviciu?! Doamna Radetchi ne-a explicat ca fiecare inspector are mai multe dosare pe care lucreaza. In acelasi timp, la dosarele complexe lucreaza o intreaga echipa. In cazul unei investigatii, din echipa face parte si un raportor, practic, inspectorul de concurenta cu cea mai mare responsabilitate dintre tipurile de inspectori din cadrul institutiei. -Putem spune ca nici o zi lucrata in aceasta institutie nu seamana cu alta. Exista mai multe categorii de activitati, cea de comunicare, cea de informare, o alta de prelucrare date si, ultima, cea de conceptie. Toate aceste activitati converg in urmarirea aplicarii legii. Aici as face o paralela cu un reporter de investigatie, care cerceteaza, <scormoneste>, culege informatii pe care apoi le selecteaza si le pune in pagina de ziar. Inspectorii de concurenta prelucreaza toate informatiile detinute, incearca sa faca constructii logice, analizeaza si sintetizeaza toate informatiile detinute, prin activitatea de conceptie, realizand o nota, o informare, care contine si propuneri de masuri si chiar de sanctiuni-, detaliaza seful Directiei Bunuri de consum.
Exista situatii in care legea da dreptul si inspectorilor de concurenta sa sanctioneze incalcarile legii pe care le constata. Sunt, de asemenea, cazuri in care inspectorul de concurenta doar constata incalcarile de legislatie, urmand ca sanctiunea sa fie aplicata de o alta structura a Consiliului Concurentei. In urma unor actiuni speciale, cum sunt investigatiile, raportorul si echipa sa constata incalcarile legii, fac propuneri de sanctiuni, urmand ca deciziile sa fie luate de plenul Consiliului Concurentei. -Pot face o paralela si intre un procuror si un inspector de concurenta. Este o munca foarte asemanatoare. Plenul Consiliului este cel care decide in urma investigatiei facute de echipa de inspectori, intr-un fel asemanator modului in care un complet de judecata isi da verdictul intr-o anume cauza-, mai adauga doamna Radetchi.
-O sanctiune reprezentand un procent din cifra de afaceri e una foarte drastica-
Inspectorul de concurenta este, spune Zoe Radetchi, functionarul public cu pregatirea cea mai complexa. Aptitudinile lui trebuie sa fie foarte diverse. De asemenea, trebuie sa aiba cunostinte in multe domenii: economie, drept etc. si sa aiba calitati de anchetator. Asta pentru ca, atunci cand face parte dintr-o echipa de investigatie pe o anume piata, va trebui sa stie produsul foarte bine, cu toate etapele tehnologice prin care acesta trece.
-Pregatirea inspectorului de concurenta este foarte importanta. Eu cred ca dupa mai multi ani de activitate in Consiliul Concurentei orice inspector de concurenta poate indeplini cu succes atributiile unui director comercial de firma, poate fi un foarte bun consilier juridic, analist sau cercetator de piata-, sustine Zoe Radetchi.
Munca la o investigatie dureaza foarte mult, si pentru ca verdictele nu pot fi date cu usurinta, mai ales daca se tine seama de dimensiunea sanctiunilor prevazute in lege. -Pentru un agent economic, fie ca are o cifra de afaceri mai mare sau mai mica, o putere financiara mai mare sau mai mica, o sanctiune reprezentand un procent din cifra de afaceri este una foarte drastica. Un inspector de concurenta nu este stimulat de excesul de adrenalina, de cat de palpitanta este o investigatie sau alta. Raspunderea lui este foarte mare, si de aceea deciziile nu se iau decat dupa o analiza foarte amanuntita a dovezilor detinute-, mai explica seful Directiei Bunuri de Consum.
O raspundere uriasa, spune Zoe Radetchi, e sa lucreazi intr-o intitutie spre care toata lumea arata cu degetul cand vine vorba de clauzele spaciale si de salvgardare care se pot activa pentru amanarea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. -Avem o misiune foarte importanta: sa-i facem pe jucatorii din piata sa cunoasca legea. Necunoasterea prevederilor legale este si vina noastra. Activitatea pe cultura concurentei este monitorizata permanent de organismele Comisiei Euroepene. In ceea ce-i priveste pe agentii economici, acestia trebuie sa aiba mereu in atentie Legea concurentei, chiar daca noi nu lucram ca la Fisc, unde trebuie sa depuna situatii si sa-si plateasca taxele-, conchide Zoe Radetchi.
Protejarea si stimularea concurentei
Consiliul Concurentei a fost infiintat prin Legea Concurentei nr. 21/1996, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2003. Consiliul reprezinta Romania in relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta comunitare si extracomunitare. Ca urmare, Consiliul Concurentei a fost desemnat de Guvernul Romaniei sa coordoneze negocierea Capitolului 6 -Politica concurentei- in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Rolul Consiliului Concurentei in calitate de autoritate administrativa autonoma are doua dimensiuni: una corectiva, privind restabilirea si mentinerea un mediu competitiv normal, iar cealalta, dimensiunea preventiva de monitorizare a pietelor si supravegherea actorilor pe aceste piete. In conformitate cu prevederile Legii concurentei, Consiliul Concurentei are drept scop protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal in vederea promovarii intereselor consumatorilor.
Sectoare economice esentiale din punct de vedere concurential
Consiliul Concurentei a elaborat o lista a sectoarelor esentiale pentru economia romaneasca din punct de vedere concurential.
Lista contine o analiza a sectoarelor in care mentinerea unui mediu concurential normal trebuie considerata ca avand o deosebita importanta pentru Romania. Lista sectoarelor nu este exhaustiva, alte sectoare relevante pentru economia romaneasca putand fi incluse in viitor. Sectoarele au fost identificate pe baza politicilor de liberalizare ale Uniunii Europene. Aceste sectoare sunt: Energie; Transport; Constructii; Siderurgie; Informatii; Comunicatii si Tehnologie; Constructii de masini; Turism; Sectorul bancar; Asigurari; Sectorul Farmaceutic; Servicii postale; Media; Tranzactii imobiliare.
Membrii consiliului si inspectorii nu pot face politica
Consiliul Concurentei este format din sapte membri: un presedinte (a carui functie este asimilata celei de ministru), doi vicepresedinti (a caror functie este asimilata celei de secretar de stat) si patru consilieri de concurenta (a caror functie este asimilata celei de subsecretar de stat). Membrii Consiliului Concurentei sunt numiti in functie de catre Presedintele Romaniei, la propunerea guvernului. Durata mandatului membrilor Consiliului Concurentei este de 5 ani, acestia putand fi reinvestiti de cel mult inca o data (in urma modificarii Legii concurentei nr. 21/1996, un vicepresedinte si doi consilieri de concurenta au mandat de 2 ani si jumatate numai la numirea primului plen).
Calitatea de membru al Consiliului Concurentei este incompatibila cu exercitarea oricarei alte activitati profesionale sau de consultanta, cu participarea la conducerea sau administrarea unor entitati publice ori private sau cu detinerea de functii sau demnitati publice, cu exceptia activitatii didactice din invatamantul superior. Membrii Consiliului Concurentei si inspectorii de concurenta nu pot face parte din partide sau alte formatiuni politice.
Inspectorii de concurenta din cadrul Consiliului Concurentei, cu exceptia debutantilor, au fost abilitati, prin lege, cu puteri speciale de inspectie pentru investigarea incalcarii prevederilor Legii concurentei, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Consiliul Concurentei isi desfasoara activitatea si delibereaza in plen si in comisii. Fiecare comisie este formata din doi consilieri de concurenta in componenta stabilita de presedintele Consiliului Concurentei, pentru fiecare caz in parte, si este condusa de catre un vicepresedinte al Consiliului Concurentei. Presedintele Consiliului Concurentei ordona efectuarea de investigatii si desemneaza raportorul pentru fiecare investigatie.
In formatiunile deliberative, fiecare membru dispune de un vot; in caz de egalitate de voturi, solutia votata de presedinte prevaleaza.
