Programul cadrul de cercetare și inovare „Orizon 2020” al Uniunii Europene, conceput ca să aducă schimbări în viața noastră cotidiană face din tehnologiile generice esențiale o „cheie de boltă” a competitivității. Asimilând rezultatele cercetării avansate cu caracter multi și interdiciplinar, aceste tehnologii pot fi folosite în domenii diferite, de unde și marele lor potențial inovativ și competitiv. De curând, în Aula Academiei Române, cu prilejul celei de a XIII-a ediții a Seminarului Național de Nanoștiință și Nanotehnologie s-a desfășurat simpozionul cu tema „De la excelență la competitivitate: tehnologiile generice esențiale”. Evenimentul a fost organizat sub auspiciile Academiei Române de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Microtehnologie IMT București, Centrul de Nanotehnologii (CNT-IMT), afiliat Academiei Române. În alocuțiunea de deschidere, acad. Ionel-Valentin Vlad, președintele Academiei Române a subliniat că „Tehnologiile esențiale sunt corelate cu cercetarea de excelență, dar relația între ele nu este simplă și neapărat cauzală… Drumul de la inovare până la tehnologie esențială este lung, consumator de fonduri presărat cu riscuri de multe ori greu de evaluat”. Într-un fel, TGE reprezintă o provocare și prof. dr. ing. Tudor Prisecaru, secretar de stat la Departamentul CD al Ministerului Educației Naționale a afirmat că, încă din anul 2009, Comisia Europeană a selectat șase tehnologii considerate prioritare pentru că ele se regăsesc în cele mai performante produse: biotehnologia industrială, nanotehnologia ca atare, materiale avansate, micro și nanoelectronica, sistemele avansate de producție. „În strategia noastră de cercetare, dezvoltare și inovare pe perioada 2014-2020 se promovează explicit, în paradigma specializării inteligente, acele demersuri de cercetare care conduc la rezultate cu relevanță economică, beneficiază de resurse umane și infrastructură de cercetare în România și, în acest domeniu, eu spun că stăm la un nivel destul de bun”. Un capitol special este dedicat eco -nanotehnologiilor și materialelor avansate. Strategia națională nu este un exercițiu de mimetism, ci o nevoie stringentă care va trebui implementată în economia națională. Acad. Dan Dascălu, coordonator al Centrului de nanotehnologii din Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie IMT București a atras atenția că aceste tehnologii nu reprezintă un scop în sine, ci trebuie folosite la rezolvarea unor probleme de energie, mediu, sănătate ș.a., motiv pentru care, nu odată, acestea se folosesc în combinație (multi TGE).
Pe această structură tematică, lucrările s-au desfășurat în două părți: În prima au fost prezentate șapte institute ce-și desfășoară activitatea de cercetare în naotehnologie, materiale avansate, fotonică și micro-nanoelectronică, domenii care au un real potențial în România și care a au arătat, la modul cel mai concret, măsura în care „excelența” în cercetare are perspective de aplicare. Partea a doua a fost dedicată unei mese rotunde la care discuțiile au prefigurat și un drum de la excelență la competitivitate și, de ce nu, la cooperare.
A fost un rodnic și stimulativ schimb de idei și informații ce au creat posibilități pentru viitoare colaborări. Pe toate le-am pune sub semnul cuvintelor lui Joel Barker după care „Viziunea fără acțiune este doar un vis. Acțiunea fără viziune este doar timp pierdut. Viziunea însoțită cu acțiunea poate schimba lumea” . Să sperăm că așa va fi și că schimbarea va cerne cu inteligență dintre viitorii posibili pe cei dezirabili.
