Una dintre cele mai puternice credinte existente in medicina, aceea ca pastilele -false- sau alte tratamente false ajuta foarte mult pacientii, a fost serios pusa sub semnul intrebarii de cercetatorii danezi, care nu au descoperit -efectul placebo-, cu toate ca au efectuat zeci de studii. Aceasta concluzie a condus cercetatorii si pe ceilalti medici la formularea unei recomandari, bazata pe motive etice, conform careia -medicamentele placebo- sau medicamentele bazate pe substante inactive sa nu mai fie administrate pacientilor in afara experimentelor medicale controlate. -Inaltul nivel al efectului placebo, care a fost, in mod repetat, raportat in multe articole de specialitate, este, dupa parerea noastra, rezultatul unor cercetari bazate pe o metodologie gresita-, sustine doctorul Asbjorn Hrobjartsson, profesor de psihologie medicala si metodologie la Universitatea din Copenhaga si cel care a condus studiul. Arthur Caplan, directorul Centrului pentru Biotehnica din cadrul Universitatii Pennsylvania, afirma ca a fost socat de acest studiu, care vine sa rastoarne toate convingerile de pana acum. In cadrul foarte multor experimente medicale, pacientii sunt impartiti in doua grupuri, unul priveste noul tratament experimental, iar celalalt – medicamente false. Nici pacientii, nici doctorii nu stiu exact ce medicament a primit fiecare pacient. Scopul acestui gen de experiment este acela de a observa daca noul medicament are efect mai bun decat dorinta omului de a se vindeca. Studiile includ, ocazional, si un al treilea grup, care de obicei nu primeste nici un medicament sau primeste tratamentul standard, studiul vrand sa arate care dintre pacienti este cel mai bine tratat. Cercetatorii danezi au combinat rezultatele a 114 astfel de studii, din toata lumea, efectuate pentru cele mai diverse afectiuni, de la raceli la rau de mare sau boala Alzheimer, pentru a vedea cum tratamentul fals a dat rezultate mai bune decat lipsa acestuia. In cele mai multe studii, rezultatele au fost similare intre grupul care a primit -medicamente placebo- si cel care nu a primit nici un fel de tratament. Exceptiile au fost constituite de tratamentele pentru dureri sau altele de acest gen, in care rezultatele au fost subiective, pacientii fiind cei care au declarat cat de mult au fost ajutati de tratamente, neexistand masuratori stiintifice, obiective. Pacientii tratati pentru dureri, in cadrul unor studii, au raportat o scadere de aproximativ 15% a simptomelor, pacientii tratati pentru alte simptome raportand scaderi chiar mai mici. Multe dintre studiile realizate in trecut, alaturi de lucrarile de specialitate, au sugerat ca aproape o treime din pacientii carora li s-a administrat tratament placebo, in cadrul unor experimente, s-au simtit mai bine, presupunandu-se ca acest efect s-ar datora credintei pacientului ca a primit un tratament eficient. Noile cercetari ridica insa serioase semne de intrebare asupra autovindecarii pe termen lung. Cercetatorii si ceilalti experti sustin ca imbunatatirea starii pacientilor, in cazul autoraportarii, se poate datora judecatii gresite a pacientului, care crede ca a primit un tratament puternic, asupra simptomelor sau chiar raportarii unor rezultate false in incercarea de a-l multumi pe doctor. Aceiasi experti sustin ca doctorii prescriu tratamente placebo si din rutina, pentru a-i multumi pe pacientii care vor sa incerce toate tratamentele. Aceste asa-zise tratamente implica prescrierea de antibiotice celor raciti, ceea ce nu poate ajuta, recomandarea de doze mari de vitamina C pentru gripa sau administrarea unor medicamente, care este putin probabil sa dea rezultate, unor pacienti care sufera de anumite boli in faza terminala.
