-Oamenii pe care i-am executat erau intotdeauna oameni vinovati de crime sangeroase. Mainile lor erau patate cu sange- … -Tortura era eficienta… marea parte a oamenilor cedau si incepeau sa vorbeasca. Apoi, in marea majoritate a cazurilor, ii omoram… Si nu pot spune ca ma apasa vina. Eram obisnuit sa fac astfel de lucruri-. Astfel de pasaje umplu cartea -Serviciile secrete: Algeria – 1955-1957-, publicata, saptamana trecuta, de generalul Aussaresses. Socant pentru intreaga Franta, cartea redeschide problema atrocitatilor din Algeria. Si, la fel de socant, ea dovedeste ca fostul presedinte al republicii, Francois Mitterrand, pe atunci ministru de justitie, stia de toate acestea. Aussaresses si -echipa mortii-, pe care o conducea, au torturat si au ucis si 24 de prizonieri cu acordul si sprijinul larg al Guvernului francez. De asemenea, generalul dezvaluie, fara echivoc, ca eroul national al Algeriei, Larbi Ben M*Hidi, s-a numarat printre cei ucisi, desi Franta a sustinut ani de zile ca acesta s-a sinucis. Aussaresses, in varsta de 83 de ani, a declarat ca Executivul francez era informat cu regularitate despre aceste actiuni, pe care le-a tolerat. -Regret, regret, regret, dar nu pot spune ca am remuscari. Pentru ca asta implica vina. Eu consider ca mi-am indeplinit dificila sarcina de soldat implicat intr-o misiune dificila-, se confeseaza Aussaresses. Presedintele francez, Jacques Chirac, a cerut luarea unor masuri disciplinare impotriva generalului, care a dezvaluit crimele pe care le-a ordonat, generalul insusi, in timpul razboiului din Algeria. Liderul francez a cerut si confiscarea de la acesta a Ordinului Legiunea de Onoare. Presedintele Chirac i-a cerut ministrului de justitie, Jean-Pierre Masseret, ca generalul sa fie pedepsit pentru actele sale, insa, potrivit unei amnistieri din 1968, in ceea ce priveste crimele de razboi, acesta nu poate fi judecat in tribunalele din Franta. Tehnic insa, este posibil ca Aussaresses sa fie actionat in justitie, mai ales ca organizatia drepturilor omului Amnesty International a solicitat condamnarea lui. De asemenea, Federatia Internationala a Ligii Drepturilor Omului a anuntat, luni seara, ca a deschis un proces impotriva lui Aussaresses pentru crime impotriva umanitatii. Alte grupari au informat ca planuiesc actiuni legale asemanatoare. Ministrul justitiei a declarat ca dezvaluirile facute de general in cartea sa constituie motive de condamnare, dar ca Franta nu este nevoita sa-si ceara scuze. -Nu este cazul sa ne cerem scuze. Sunt date care trebuie sa fie consemnate de istorici-, a declarat acesta. Problema daca Franta ar trebui sa-si ceara scuze oficial pentru crimele savarsite a aparut in momentul in care generalul Aussaresses impreuna cu un ofiter mai in varsta, generalul Jacques Massu, au recunoscut, in cadrul unui interviu din luna noiembrie a anului trecut, ca tortura a fost -institutionalizata- in timpul razboiului din Algeria. Ca raspuns la acest scandal, premierul Lionel Jospin a ordonat deschiderea pentru istorici a arhivelor guvernamentale, inclusiv cele privind datele militare. Suspiciuni care privesc comiterea unor atrocitati in timpul razboiului din Algeria au existat inca din acea perioada, dar aceasta este inca invaluita in mister. Abia in 1999 Franta a acceptat sa admita, in mod oficial, ca -operatiunile de mentinere a ordinii- din Algeria au fost, de fapt, un razboi.
