Marcam, zilele acestea, doi ani de cand scandalul prabusirii Fondului National de Investitii nu reuseste sa-si afle vinovatii. Povestea acestei uluitoare inginerii financiarea inceput in 1995 cand s-a constituit SOV INVEST, firma care va ajunge sa administreze fondul, capitalul social de o suta de milioane de lei al acesteia fiin divizat in o suta de actiuni nominative in valoare de un milion de lei fiecare. Societatea Generala de Investitii, al carui actionar majoritar era Sorin Ovidiu Vintu, detinea 80 la suta din actiunile SOV INVEST, Ioana Maria Vlas, Teodor Nicolaescu si Elena Andrei detineau fiecare cate cinci actiuni de la SOV INVEST, in valoare de cinci milioane de lei, reprezentand cinci la suta din capitalul social. Victor Veliscu (actual consilier al sefului SRI, Radu Timofte), Nicolae si Laura Popa, Iustina si Ciprian Negura detineau cate o actiune. Potrivit prevederilor statutului, obiectul principal de activitate era management si administrare, consultanta pentru afaceri, management de investitii si plasamente, precum si activitati de studiere a pietii si de sondaj. Intre timp, Societatea Generala de Investitii cumpara actiuni, majoreaza capitalul social cu 600 de milioane de lei, iar in 2 aprilie 1996 devine actionar principal, cu 98,7142 la suta din actiunile SOV INVEST. La 22 noiembrie 1997, situatia se schimba spectaculos: in scena intra Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum si de Credit (Centrocoop), ce devine actionar majoritar, cu 357 de actiuni (51%), ceilalti actionari fiind Gheorghe Teodorescu (partenerul cu care Vintu a infiintat Gelsor) – 334 de actiuni (47,71%), Elena Andrei cinci actiuni (0,71%), iar Nicolae si Laura Popa, Iustina si Ciprian Negura cate o actiune (0,14%). La 25 ianuarie 1999 se incheie un alt contract de cesiune la actele de constituire ale SOV INVEST, in sensul ca actiunile se vor diviza, adica o actiune de un milion de lei va avea o valoare de 1.000 de actiuni ori 1.000 de lei. Astfel, Centrocoop a devenit actionar cu 357 de mii de actiuni (51%), Ioana Maria Vlas – 334 de mii de actiuni (47,71%), Elena Andrei – 5.000 de actiuni (0,71%), iar Nicolae si Laura Popa, Iustina si Ciprian Negura apar ca detinatori a cate o mie de actiuni fiecare (0,14%). Dupa cum se poate constata, Vintu a scos pe campul de lupta -regina-, Ioana Vlas, in mainile careia au fost depuse actiunile detinute de Teodorescu. Dupa sase luni, capitalul social al SOV INVEST era de 700 de milioane de lei divizat in 700 de actiuni cu o valoare de un milion de lei fiecare, dupa cum urmeaza: Centrocoop – 51%, CEC – 20%, Banca Agricola – 20%, Ioana Maria Vlas – 7,7%, Elena Andrei – 0,71%, Nicolae si Laura Popa, Iustina si Ciprian Negura cate 0,14%. Dna Vlas jucase perfect partitura incredintata de Vintu: reusise sa atraga in afacere doua banci de stat, sub umbrela carora FNI va trage cel mai greu tun post-decembrist.
Actul de nastere: asocirea lui SOV cu FPP Moldova
Fondul National de Investitii (FNI) a fost constituit prin contractul de societate civila incheiat, la 17 august 1995, intre Societatea Generala de Investitii Bucuresti (reprezentata de Gheorghe Negura), Fondul Proprietatii Private ll Moldova din Bacau (reprezentata de Ion Andrei), societatea Latina Plastic (reprezentata de Mircea Ionescu Muscel-Ianculescu) si societatea Arcasrom (reprezentata de Mircea Costescu), fiecare dintre parti subscriind cate 2,5 milioane de lei.
CNVM a autorizat, la 15 septembrie 1995, functionarea FNI, care avea ca obiect de activitate mobilizarea economiilor banesti ale membrilor sai si plasarea comuna a acestora, in conditii de profitabilitate superioara a plasamentelor individuale pe piata monetara si de capital romaneasca si internationala. CNVM a autorizat, tot la 15 septembrie 1995, SOV INVEST Constanta ca societate de administrare a fondurilor deschise de investitii si societatilor de investitii. CNVM a mai autorizat o oferta publica continua a unitatilor fondului mutual FNI, cu o valoare nominala a unitatii de fond de zece mii de lei.
Societatea de administrare a fost aleasa, evident, SOV INVEST, care avea ca obligati efectuarea de plasamente din activul fondului si administrarea portofoliilor de investitii in scopul obtinerii de profit pentru membrii fondului, calcularea zilnica a pretului de emisiune al titlurilor de participare, etc. Administratorul FNI trebuia retribuit, din disponibilitatile fondului, cu un comision de 3,25 la suta, iar de la administratorii fondului trebuia sa primeasca un comision de operare de 0,5 la suta din suma de cumparare comisioanele fiind apoi micsorate.
Vintu isi plaseaza pionii
In perioada aprilie 1997-iunie 1998, Marian Petrescu a indeplinit functia de presedinte al SOV INVEST, din Consiliul de Administratie facand parte Gavril Batran si Ion Dita. Potrivit Regulamentului de organizare si functionare al SOV INVEST, presedintele raspunde de intreaga activitate a societatii. Sorin Vintu era deja lipsit de griji: numele sau figura, undeva, la periferia intregului mecanism, iar oamenii numiti drept administratori preluasera asupra lor (dupa celebra formula spusa mai tarziu de SOV lui Doru Nicolaescu, presedinte la BRS, -Dorulet, ia totul pe tine!-) toate responsabilitatiile afacerii.
FNI s-a lansat printr-o emisiune de Unitati de Fond cu o valoare nominala de 10.000 lei si cu comisioane la retragere de 8% din valoarea titlurilor (daca retragerea se facea inainte de 90 de zile) si 3% (daca retragerea se facea dupa 90 de zile).
Banca depozitara si de distributie era Banca Agricola, care opera pentru inceput cu trei centre in Bucuresti. SOV Invest nu percepea nici un comision la vanzarea unitatilor de fond, iar pentru rascumparare comisioanele erau 8% din valoarea titlurilor la zi, daca rascumpararea se facea inainte de 90 de zile de la momentul depunerii si 1,5%, daca rascumpararea se facea dupa 90 de zile.
-Necotatele-, cheia fraudei de la FNI
FNI s-a orientat catre investiti in actiuni necotate pe pietele de capital (Bursa de Valori si piata Rasdaq) acestea reprezentand in luna aprilie a acestui an 44,1% din totalul activelor fondului (grad de risc 4, maximul fiind gradul 5). Astfel, valoarea activelor era susceptibila de erori, deoarece ii lipsea un barometru real, cel al pietei. Ritmul profitului a fost cu totul atipic fata de rata medie a profitului in economia romaneasca in ultimii ani: valoarea titlurilor FNI a crescut cu 171,55% in 1998 si cu 210,62% in 1999, valori neverosimile, obtinute, dupa cum se va vedea mai tarziu, prin umflarea artificiala a valorii actiunilor aflate in patrimoniu.
Raportul privind activitatea FNI pe 1997, intocmit de SOV INVEST si semnat de Marian Petrescu si de Mihaela Sima, director economic, releva faptul ca pentru fond a fost un an de risc mediu, valoarea unitatilor de fond ajungand la 84.681 de lei (fata de valoarea initiala de zece mii de lei). La 31 decembrie 1997, SOV INVEST a raportat CNVM un numar de 14.801.200 de unitati de fond, in timp ce Ministerul Finantelor, la un control, a constatat existenta a 32.766.320 de unitati. Stupefiant, dar diferenta uriasa n-a alarmat vreo institutie a statului toate acestea preferand, conform reclamei, sa doarma linistite.
Umbrela bancara, obsesia -tatalui FNI-
FNI a incheiat, la 30 mai 1997, un contract de cesiune, pe un an, cu Bankcoop, banca obligandu-se sa plateasca in cazul in care fondul nu are lichiditati. Totusi, depozitarul nu putea plati mai mult de zece la suta din capitalul sau. Cea mai mare parte a publicitatii FNI s-a bazat pe afirmatia ca fondul este garantat de catre o unitate bancara. Prin contractul de cesionare a actiunilor catre Centrocoop, acesta a devenit actionar majoritar al SOV INVEST, Gavril Batran si Ion Dita fiind desemnati membri ai consiliului de administratie din partea Centrocoop, calitate pe care au detinut-o pina la 25 mai 2000, momentul prabusirii fondului.
La 24 august 1998, Ioana Maria Vlas a fost desemnata presedintele SOV INVEST, devenind astfel si membru al Consiliului de administratie, alaturi de Sima, Batran si Dita. La 11 ianuarie 1999, SOV Invest, administratorul FNI, a lansat un nou fond mutual, Fondul National de Acumulare (FNA) pe termen mediu si lung. -Acesta va fi un fond destinat celor care se gindesc la viitor-, a declarat la acel moment Ioana Maria Vlas, presedintele SOV Invest.
In august 1999 SOV Invest anunta ca are in vedere reducerea cu jumatate a comisioanelor de rascumparare a unitatilor de investitii din fond si ca in momentul in care unitatea de investitii a fondului va atinge 500.000 lei se va inregistra o divizare, in sensul ca se va majora numarul de titluri si se va reduce valoarea acestora. Folosindu-se din plin de asocierea marcii de traditie a CEC, timp de un an, FNI a aspirat sute de miliarde din buzunarele credulilor ce admirau cresterile spectaculoase ale valorii unitatii de fond.
Inceputul sfarsitului
Totul a mers snur pana dupa sedinta din 11 mai 2000 a Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv din Romania (UNOPC), cand in presa clujeana au aparut informatii potrivit carora formula de calcul a valorii actiunilor necotate a fost modificata, ceea ce ar putea duce la scaderea la jumatate a valorii unitatii de fond de la FNI.
Retragerile alarmante de depozite au inceput in Brasov, ca urmare a difuzarii acestor informatii, desi Ioana Maria Vlas, presedintele SOV Invest, a declarat ca nu s-a pus problema modificarii activelor nete ale fondurilor deschise, ci s-a analizat, in UNOPC, posibilitatea ajustarii calculului activelor nete, in conditiile in care unele fonduri stabilesc o valoare zilnica si altele una saptamanala. Cu toate acestea, panica s-a propagat rapid, cuprinzand deponentii din Bucuresti si din restul tarii care au asaltat agentiile FNI pentru rascumpararea titlurilor.
FNI a facut fata primului val de retrageri si, potrivit regulilor curente in domeniu, a trecut la programari ale rascumpararilor dupa 10 zile de la inregistrarea cererilor, castigand astfel un respiro care nu a putut insa opri deteriorarea in cerc vicios a situatiei.
Calvarul pagubitilor
Incepand cu 24 mai 2000, zeci de mii de de persoane au luat cu asalt sediile judetene FNI si ale prefecturilor, solicitand retragerea certificatelor de investitor. De asemenea, au cerut autoritatilor locale sa ii ajute sa isi recupereze banii investiti in actiuni FNI. Nemultumiti ca nu isi vor mai recupera economiile, oamenii au incercat sa intre cu forta in sediile prefecturilor si au blocat drumurile principale. Cateva zile mai tarziu, in toate judetele tarii investitorii s-au constituit in asociatii si si-au delegat reprezentanti pentru a negocia cu conducerile locale ale FNI recuperarea sumelor depuse. In timp ce reprezentantii Prefecturilor sustineau ca nu au calitatea de a interveni in favoarea depunatorilor, directorii agentiilor FNI anuntau ca oamenii isi vor primi banii.
La 26 mai 2000, cateva zeci de depunatori de la FNI au manifestat in zona Pietei Universitatii, langa Institutul de Arhitectura, fata de situatia existenta la societatea SOV Invest, si au depus la Senat un memoriu, prin care solicitau -interventia rapida asupra institutiilor de stat care sint parti implicate in supravegherea si controlul fondurilor de investitii, precum CNVM, CEC si Centrocoop. Dupa cateva zile, cateva sute de investitori au blocat Calea Victoriei din Bucuresti, in fata sediului central al CEC, cerind acestei institutii sa le returneze banii in baza contractului incheiat cu FNI, insa presedintele CEC Liviu Marica le-a explicat ca acest contract era nul din mai multe puncte de vedere si nu se gasea in evidentele CEC.
In toate judetele tarii investitorii au reluat protestele citeva saptamini, nemultumiti de faptul ca nu au primit nici un raspuns satisfacator la solicitarile lor privind restituirea banilor. Pe masura ce manifestatiile investitorilor au luat amploare, incidentele nu au intarziat sa apara. Unul dintre cele mai grave incidente s-a inregistrat la Bucuresti. Investitorii FNI care protestau, la data de 7 iunie, in fata Guvernului au rasturnat si incendiat un autoturism al carui sofer a lovit pe unul dintre manifestantii care blocau caile de acces in Piata Victoriei. Cu o zi in urma, primul-ministru, Mugur Isarescu, se intilnise la Bucuresti cu toti prefectii pentru a dezbate problema FNI.
Protestatarii au alcatuit liste cu mai multe revendicari la adresa conducerii FNI. Printre acestea se numarau publicarea listelor cu persoanele care si-au retras banii de la FNI in perioada 12 – 24 mai si tragerea la raspundere a angajatilor FNI care au platit anumite sume preferential. Mii de investitori au depus plangeri penale, in care acuza conducerea acestei institutii de inselaciune in conventie, fals intelectual si uz de fals.
Dosarul FNI contine 13 inculpati, judecati in stare de libertate, pentru o frauda de circa 3.000 de miliarde de lei. Insa la Politie exista 219.905 plangeri care reclama un prejudiciu de 6.830 miliarde lei. Procurorii au impus sechestru asigurator asupra bunurilor celor 13 invinuiti in dosarul FNI, insa suma nu depaseste 47 miliarde lei.
Vinovatii in dosarul FNI:
1. Stefan Boboc – ex-presedinte CNVM; acuzat de abuz in serviciu in forma calificata si continuata;
2. Ion Dita – membru CA SOV Invest; inselaciune cu consecinte grave si fals intelectual in concurs real;
3. Gavril Batran – membru CA SOV Invest; inselaciune cu consecinte grave si fals intelectual;
4. Andrei Marius – cenzor extern; complicitate la inselaciune cu consecinte grave si fals intelectual;
5. Mihaela Sima – membru CA SOV Invest; inselaciune cu consecinte grave si fals in inscrisuri sub semnatura privata;
6. Ioana Maria Vlas – ex- presedinte SOV Invest (fugita din tara); judecata in lipsa pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave si fals intelectual (ambele in forma calificata si in concurs real);
7. Marian Petrescu – ex-presedinte SOV Invest; neglijenta in serviciu cu consecinte grave;
8. Camenco Petrovici – ex-presedinte CEC; abuz in serviciu contra intereselor publice, instigare la distrugere de inscrisuri, fals intelectual si uz de fals;
9. Cecilia Cezara Bebis – ex-comisar CNVM; abuz in serviciu;
10. Mircea Ionescu Muscel-Ianculescu – ex-membru Consiliul Incredere FNI; complicitate la inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata;
11. Mircea Costescu – ex-membru Consiliul Incredere FNI; complicitate la inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata;
12. Gheorghe Negura – ex-membru Consiliul Incredere FNI; complicitate la inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata;
13. Mihaela Mincu – ex-vicepresedinte CEC; abuz in serviciu in forma calificata.
A fost scos de sub invinuire Constantin Cioscu, ex-vicepresedinte CEC, , deoarece nu ar fi participat la falsificarea documentelor pentru implicarea CEC in FNI.
Marele absent: Sorin Ovidiu Vintu
– Pana la data de 19 iunie 2000, numarul investitorilor FNI, calculat pe baza plangerilor inregistrate la sediile Politiei si ale prefecturilor 19 iunie, se ridica la 215.443. Cele mai multe plangeri s-au inregistrat in municipiul Bucuresti – 22.727 -, in judetul Prahova – 18.271 – si in judetul Braila – 13.134. Numarul unitatilor de fond era de 49.054.763, iar valoarea unitatilor de fond, stabilita pe baza ultimei valori a unitatii de fond, calculata de FNI, era de peste 6.000 miliarde lei. Procesul de inregistrare a plangerilor depuse de investitorii FNI la sediile Politiei si ale prefecturilor a continuat, desi numarul solicitarilor era tot mai mic.
