Home Special GAURA FNI: 3.580.784.753.164 lei

GAURA FNI: 3.580.784.753.164 lei

DISTRIBUIŢI

-Sa se stabileasca daca administrarea FNI de catre conducerea SOV Invest SA intre 15.09.1995-24.05.2000 s-a facut in conformitate cu cele aratate in prospectul de oferta publica si cu respectarea prevederilor din contractul de administrare si a normelor ce reglementeaza aceasta activitate; in legatura cu aceasta se va raspunde la urmatoarele intrebari: Daca investitorii FNI au suferit un prejudiciu in relatia contractuala cu FNI – SOV Invest prin subscrierea de unitati de FNI si in caz afirmativ care e valoarea totala a prejudiciului suferit de acesti investitori, precum si valoarea prejudiciului total suferit de fiecare investitor care s-a constituit parte civila in procesul penal; care a fost dinamica producerii prejudiciului; de asemenea, se vor arata toate persoanele care au contribuit la pricinuirea pagubelor in raport de perioada in care au actionat si de atributiile care le reveneau-;

CONCLUZII:

Expertiza constata ca in perioada de functionare a FNI (15.11.1995-24.05.2000), in gestiunea FNI s-au produs imobilizari si pagube, dupa cum urmeaza:

a) IMOBILIZARI prin actiuni si operatiuni efectuate sau dispuse de conducerea SOV Invest, localizate in:

– actiuni cotate, la 24.05.2000: 105.242.600.000 lei;

– actiuni necotate, la valoarea de achizitionare: 352.061.792.836 lei

TOTAL imobilizari: 457.304.392.836 lei

Aceste imobilizari, generate de investitiile efectuate de SOV Invest din fondurile investitorilor FNI, in actiuni cotate si/sau necotate, au produs blocarea disponibilitatilor FNI care pe toata perioada de functionare a acestuia n-au adus nici un venit in vistieria FNI, cu exceptia unor dividende nesemnificative ca valoare si numai in prima parte a perioadei de functionare a FNI, contrar scopului urmarit de orice FNI mutual de investitii (mobilizarea resurselor banesti ale investitorilor pentru efectuarea de investitii colective profitabile, in folosul acestora, cu riscuri minime). Mai mult, parte din aceste imobilizari s-au transformat, in timp, in pagube pentru FNI, cu efecte negative, in defavoarea investitorilor FNI.

b) PAGUBE prin actiuni si operatiuni efectuate sau dispuse de conducerea SOV Invest, dupa cum urmeaza:

a.1- In mod direct, ca urmare a :

– recotarii actiunilor cotate (pe BVB si Rasdaq): (61.154.500.000 lei)-;

– falimentul emitentilor, dupa caderea FNI: 4.067.728.191 lei;

– investitiile in actiunile IndustrialExport: 324.667.066.000 lei;

– credit acordat Cibela (garantie 550.000 USD): 5.000.000.000 lei;

– investitii in actiunile BIR: 8.722.504.820 lei;

– calcularii in plus a comisionului de administrare: 203.668.700.763 lei;

– neincasarii sumelor subscrise la 10.12.1999 de inc. Popa R. Nicolae si rascumparate: 137.403.330.106 lei;

– comisionul neincasat de la cei 8 investitori cu rascumparari in luna ianuarie 2000: 3.063.726.308 lei;

– comision neincasat de la inc. Popa R. Nicolae pentru rascumpararile efectuate pe cele 9 carnete: 14.123.562.311 lei;

– rascumparari incasate in plus de Gelsor din carnetul de investitor pentru SOCIETATE: (421.272.336.600 lei)-;

– diferente incasate in plus de Gelsor (doua valori a unitatii de fond in aceeasi zi): 569.209.400 lei;

– comision neincasat de la Gelsor: 2.663.260.850 lei;

– modificari efectuate in carnetul nr. 40.010.000061 emis pe numele inc. Popa R. Nicolae: (122.587.000.000 lei)-;

– comisionul neincasat in totalitate de la Imola pentru rascumpararile efectuate: 356.043.917 lei

– TOTAL PAGUBE DIRECTE: 703.905.152.666 lei.

-) sumele trecute in paranteza nu au fost cumulate la total

a.2. In mod indirect, ca urmare a:

– reevaluarii actiunilor, reflectata in contul 2678, cu care s-a majorat valoarea activelor FNI: 1.453.521.644.546 lei

– modificarii raportarilor transmise la CNVM, prin majorarea lichiditatilor FNI cu: 1.284.130.982.559 lei

TOTAL PAGUBE INDIRECTE: 2.737.651.627.005 lei

TOTAL GENERAL PAGUBE (a.1 + a.2): 3.441.556.779.671 lei

Aceste pagube se regasesc in prejudiciul suferit de investitorii FNI, in relatia contractuala a acestora cu FNI – SOV Invest, asa cum a fost determinat in cadrul Anexei 6 la Raport, in suma totala de: 3.944.641.077.660 lei

Expertiza opiniaza ca diferenta, fata de prejudiciul total, in suma de

503.084.291.989 lei (3.944.641.077.660 lei – 3.441.556.779.671 lei), la care ar urma sa se adauge si cresterea reala a valorii unitatii de FNI aferenta subscrierilor efectuate in timp, la o valoare mai mare decat valoarea acestora, reprezinta in fapt cresterea nereala a valorii unitatii de fond, generata de diminuarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie (numar raportat in permanenta la CNVM la un nivel mai mic decat cel real), crestere nereala pentru care expertiza n-a gasit metode (manuale sau informatice) de cuantificare a acesteia. Volumul pagubelor produse in gestiunea FNI se va diminua cu sumele ce vor fi recuperate prin valorificarea activelor aflate in portofoliul FNI si cu sumele care vor fi recuperate de la beneficiarii sau responsabilii pagubelor produse, inclusiv de la investitorii care au incasat sume in plus, fara justa cauza. Expertiza opiniaza ca, de sumele care vor fi recuperate din imobilizarile si pagubele produse FNI, urmeaza sa beneficieze, in mod egal, echitabil si nediscriminatoriu, toti investitorii FNI care aveau unitati de fond in sold la data prabusirii FNI (24.05.2000), si nu numai cei care s-au constituit parte civila in procesul penal, in conformitate cu prev. art. 70 (a) de la Titlul I, Cap. 2 din Regulamentul 9/1996 al CNVM. Ca o masura viabila ce poate fi adoptata e si aceea de distribuire de actiuni aflate in portofoliul FNI, in mod proportional cu numarul unitatilor de fond aflate in sold la caderea FNI, masura ce ar avea ca rezultat direct conservarea si, in timp, cresterea valorii acestor actiuni care vor fi trecute in proprietatea investitorilor FNI. Dinamica producerii imobilizarilor si a pagubelor in gestiunea FNI, precum si persoanele responsabile de producerea acestora sunt puse in evidenta de datele la care s-au incheiat si semnat inscrisurile care au generat aceste efecte, asa cum acestea au fost prezentate in cadrul raspunsurilor date pentru Obiectivele abordate si elucidate in cadrul Raportului de expertiza. Expertiza stabileste ca investitorii, la caderea FNI (24.05.2000), au suferit un prejudiciu in relatia contractuala cu FNI – SOV Invest in valoare totala de 3.944.641.077.660 lei, din care:

– 157.164 investitori care pana la caderea FNI n-au rascumparat nici o unitate de fond pentru suma de 2.291.846.884.591 lei si

– 103.613 investitori care pana la caderea FNI au rascumparat numai o parte din unitatile de fond subscrise pentru suma de 1.652.795.193.069 lei.

OBIECTIVUL 7/n

-Sa se stabileasca daca administrarea FNI de catre conducerea SOV Invest in perioada 15.09.1995-24.05.2000 s-a facut in conformitate cu cele aratate in prospectul de oferta publica si cu respectarea prevederilor din contractul de administrare si a normelor care reglementeaza aceasta activitate; in legatura cu aceasta se va raspunde la urmatoarele intrebari:

n) care au fost cauzele intrarii FNI in incapacitate de plati si caror persoane le revine raspunderea pentru aceasta-;

RASPUNS:

Cauzele intrarii in incapacitate de plata a FNI

Din raspunsurile date la Obiectivele precedente, rezulta ca principalele cauze care au determinat intrarea FNI in incapacitatea de plata, in ordinea aparitiei lor in timp, au fost urmatoarele:

– diminuarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie;

– reevaluarea eronata a actiunilor din portofoliul FNI si inregistrarea diferentelor rezultate, in contabilitatea FNI;

– majorarea nereala, in raportarile la CNVM, a valorii unor active (lichiditati) ale FNI;

– efectuarea de cheltuieli exagerate, care au fost suportate din gestiunea FNI.

Aceste operatiuni si actiuni care s-au initiat de catre administratorul FNI (SOV Invest) in perioada de functionare a FNI au avut ca efect direct cheltuirea nejustificata a fondurilor incasate de la investitorii FNI, fonduri care, in timp, s-au diminuat, incasarile fiind inferioare platilor, ceea ce a condus si la consumarea acumularilor rezultate din fructificarea disponibilitatilor initiale, generand astfel, cu mult inainte de prabusirea FNI, pierderi in gestiunea FNI. Rezultatele negative inregistrate in gestiunea FNI au fost suplinite, o perioada, din incasari rezultate ca urmare unei reclame si publicitati agresive in toata mass-media din Romania. Toate aceste neajunsuri au facut ca, in final, FNI sa intre in incapacitate de plata, ceea ce a dus la prabusirea FNI (24.05.2000), in principal ca urmare a efectelor cauzelor, care vor fi prezentate punctual in continuare.

A. Diminuarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie

Din documentarea si argumentarea prezentata in raspunsul dat la Obiectivul 7/d, respectiv la lit. D, rezulta ca diminuarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie s-a utilizat in toata perioada de functionare a FNI, incepand din 1996. In urma expertizarii materialului probator, aflat la dosarul cauzei, cu referire la documentatia care se elabora si pe baza careia se fundamentau raportarile saptamanale remise CNVM, expertiza apreciaza ca diminuarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie nu s-a produs direct, prin micsorarea numarului de unitati existente in evidenta tehnic-operativa, gestionat in cadrul BAZEI DE DATE informatizate a FNI, ci in mod indirect prin introducerea in sistemul de calcul automat a unei valori eronate (nereale) a unitatii de fond (a crescut constant de la valoarea de 1.000 lei/unitate la 15.11.1996, pana la 103.720 lei/unitate la 24.05.2000, cand FNI a intrat in incapacitate de plata), valoare in raport de care se calcula numarul unitatilor de fond aflate in circulatie (prin impartirea valorii activelor FNI la valoarea prestabilita a unitatii de fond, operatiune care se executa si se lista prin proceduri de calcul automat, cu pachetul de programe de utilizator scris in limbajul EXCEL). Expertiza nu se poate pronunta asupra persoanei care stabilea periodic (saptamanal) valoarea unitatii de fond, in raport de care se determina numarul unitatilor de fond aflate in circulatie si se efectuau subscrierile si rascumpararile din partea investitorilor FNI si nici cine a intocmit lista executata pe calculator cu programul scris in EXCEL, deoarece aceste inscrisuri nu au fost semnate. Documentatia executata pe calculator, pe baza careia se intocmeau raportarile saptamanale catre CNVM, s-a gasit in arhiva SOV Invest, pana in perioada august 1998, dupa care astfel de inscrisuri n-au mai fost gasite, dar metoda s-a utilizat pana la caderea FNI (cresterea relativa a valorii unitatii de fond, ca urmare a diminuarii numarului unitatilor de fond fata de cel real a evoluat de la 136% in 1966, la 242% in mai 2000). Diminuarea numarului unitatilor de fond raportat, comparativ cu cel real, gestionat in baza de date a FNI, a avut ca efect nemijlocit majorarea artificiala a valorii unitatii de fond. Expertiza nu poate cuantifica suma si dinamica in care s-a majorat in mod nereal valoarea unitatii de fond ca efect al diminuarii numarului unitatilor de fond aflate in circulatie, suma care in fapt s-a transferat catre investitorii FNI care au efectuat rascumparari in toata perioada de functionare a FNI, deoarece nu a gasit inscrisuri care sa sustina aceste sume si nici metode (manuale sau informatice) de calcul al acestor sume, dar a pus in evidenta nivelul relativ prin care aceste diminuari au influentat (in sensul majorarii nereale) valoarea unitatii de fond, asa cum aceasta se prezinta in tabelul de la Obiectivul 7/o (lit. A din Raport), de unde rezulta ca a generat o crestere artificiala a valorii unitatii de fond, care a evoluat de la 136% in 1996, la 242% in Mai 2000.

B. Majorarea eronata a valorii activelor FNI

Majorarea eronata a valorii activelor FNI s-a infaptuit prin folosirea urmatoarelor procedee:

– reevaluarea nejustificata a actiunilor necotate si inregistrarea diferentelor rezultate in contabilitatea FNI;

– modificarea (in sensul majorarii) valorii unor active (lichiditatilor) din gestiunea FNI, in momentul raportarii acestora la CNVM.

a) Reevaluarea actiunilor si inregistrarea in contabilitate a diferentelor

Reevaluarea nejustificata a fost folosita pentru actiunile necotate achizitionate direct de SOV Invest din fondurile FNI, la preturi nefundamentate economic, platite, de regula, in numerar, in special si preponderent cele emise de IndustrialExport si in masura mai redusa cele emise de BIR si MindBank.

Prin reevaluarea eronata a actiunilor necotate aflate in portofoliul FNI s-a majorat pana la 31.12.1999 in mod artificial valoarea activelor FNI cu 1.453.521.644.596 lei, valoare care a fost inregistrata in Contul 2678 – -Castig nerealizat de plata-, prin denaturarea functiei contabile si a continutului economic al acestui cont care, in planul de conturi general, se regaseste sub denumirea de -Dobanzi aferente creantelor imobilizate-. Numai in cursul anului 1999, in acest cont a fost inregistrata suma de 873,6 mld. lei sau 60% din reevaluarea aferenta intregii perioade de functionare a FNI, iar din aceasta suma, numai in decembrie 1999 a fost inregistrata fara nici o fundamentare suma de 667,2 mld. lei sau 78% din reevaluarea efectuata pe intreg anul 1999.

Aceste reevaluari nejustificate care au majorat eronat activele FNI s-au transferat in totalitate (ca valoare) asupra investitorilor FNI care au rascumparat unitati de fond pana la caderea FNI, generand in gestiunea FNI o paguba de aceeasi valoare (1.453.521.844.546 lei).

b) Majorarea valorii unor active din gestiunea FNI

Majorarea valorii activelor FNI care se raportau la CNVM a fost folosita pentru activele care formau lichiditatile FNI (disponibilul bancar si numerarul din casa), operatiune prin care s-a urmarit sa se realizeze si criteriul minim de lichiditate (30%) al activelor FNI, impus de art. 35 (Titlul III, Cap. 6) din Regulamentul 9/1996 al CNVM. Din DESFASURATORUL anexa 2 la Raport, rezulta ca dinamica inregistrata de acest activ (col. 6 -LICHIDITATI-) prezinta o crestere semnificativa (de 3,7 ori) incepand cu octombrie 1998 (de la 29 mld. lei in 22.06.1998, se ajunge la 110 mld. lei in 05.10.1998 si la 210 mld. lei la 31.12.1998 sau de 7,3 ori mai mare decat la 22.06.1998). Expertiza evidentiaza faptul ca din inscrisurile aflate la dosarul cauzei rezulta ca prima modificare (majorare) a volumului lichiditatilor raportate la CNVM a avut loc la 12.05.1998 (raportarea a fost semnata de inc. Popa R. Nicolae, cand volumul sumelor in tranzit (de pe circuitul bancar) a fost majorat de la valoarea de 6.349.720.199 lei (comunicata de la contabilitate) la valoarea de 30.686.955.199 lei (trecuta in situatia listata la calculator), deci in plus cu 24.340.235.000 lei.

La 31.08.1998, la predarea gestiunii FNI, diferenta intre volumul lichiditatilor contabile din balanta de verificare de predare-primire si raportarea transmisa la CNVM (din 22.06.1998) era de 24.841.500.163 lei, de unde rezulta ca prima modificare (din 12.05.1998) s-a mentinut pana la aceasta data. In continuare, modificarile (majorarile in plus) operate in raportarile transmise la CNVM au cunoscut urmatoarea dinamica (diferentele intre cifrele cuprinse in raportari si datele contabile), respectiv majorarea in plus, cu:

– 195.916.274.450 lei, la 31.12.1998;

– 364.306.363.258 lei, la 31.01.1999;

– 920.031.698.326 lei, la 30.11.1999;

– 1.015.881.911.554 lei, la 31.12.1999;

– 1.037.862.305.347 lei, la 31.01.2000;

– 1.129.932.513.326 lei, la 29.02.2000;

– 1.242.532.446.012 lei, la 31.03.2000 si

– 1.284.130.982.559 lei, la 30.04.2000 (ultima raportare la CNVM).

Pentru a ilustra modul in care s-au operat aceste modificari (in sensul majorarii) in activul FNI, aratam ca, la 31.12.1998, in contabilitatea FNI existau inregistrate urmatoarele lichiditati:

– in Cont 5121 – -Disponibil la banci-: 13.251.345.897 lei;

– in Cont 5311 – -Casa in lei-: 1.096.539.560 lei;

– in Cont 4511 – -Decontari cu grupul- (sume in tranzit): 38.408.754 lei

– in Cont 473 – -Operatiuni in curs de lamurire-: 21.491.534 lei

TOTAL lichiditati contabile: 14.407.785.751 lei, iar in raportarea transmisa la CNVM: 210.324.060.201 lei

RAPORTAT in plus: 195.916.274.450 lei, respectiv in proportie de 1.459,8% sau de 14,6 ori mai mult.

Situatia este si mai pregnanta la 31.12.1999, cand, in contabilitatea FNI, volumul lichiditatilor erau de:

– in Cont 5121 – -Disponibil la banci-: 2.626.635.082 lei;

– in Cont 5311 – -Casa in lei-: 10.600.902 lei si

– in Cont 473 – -Operatiuni in curs de lamurire-: 45.670.895 lei

– in Cont 4511 – -Decontari cu grupul-(sume in tranzit): 35.944.952.232 lei

TOTAL lichiditati contabile: 38.536.317.321 lei, iar in raportarea transmisa la CNVM: 1.054.418.228.875 lei

RAPORTAT in plus: 1.015.881.911.554 lei, respectiv in proportie de 2.963,35% sau de 29,6 ori mai mult.

Aceste modificari (majorari) care au fost efectuate in volumul lichiditatilor au afectat in mod nejustificat volumul activelor FNI si s-au transferat in totalitate (ca valoare) asupra investitorilor FNI care au rascumparat unitati de fond pana la caderea FNI, generand in gestiunea acestuia o paguba de aceeasi valoare (1.284.130.982.559 lei).

C. Efectuarea de cheltuieli exagerate din fondurile FNI

Din raspunsurile date la Obiectivele precedente rezulta ca intrarea in incapacitate de plati a FNI a fost generata si de efectuarea de cheltuieli exagerate si/sau necuvenite din fondurile FNI, in special pentru:

– plata comision de administrare, care numai in perioada 01.01.1999-31.05.2000 a fost de 292.798.404.793 lei (suma virata efectiv), desi suma reala de plata a fost de 85.167.681.665 lei, deci mai mare cu peste 203 mld. lei, suma platita in plus din fondurile investitorilor FNI;

– plata cheltuielilor de publicitate, care in perioada 1998 – mai 2000 au fost in suma totala de 72.649.765.796 lei.

– imobilizarea fondurilor investitorilor FNI in actiuni cotate (la care s-au inregistrat pe cheltuielile FNI, diferente nefavorabile in perioada 1998-2000 in suma de 61.154.500.000 lei) si necotate, care impreuna, la caderea FNI, erau in valoare totala de 390.621.351.712 lei (sold Cont 503 – -Actiuni-).

Separat, din analiza in dinamica a intrarilor si a iesirilor de lichiditati in/si din gestiunea FNI, asa cum se prezinta in SITUATIA CASH-FLOW-ului FNI stabilit in 1999 rezulta ca in majoritatea lunilor din 1999 sumele platite au fost mai mari decat cele incasate (in special in august 1999 cu 14,64 mld. lei, in septembrie 1999 cu 21,13 mld. lei, in noiembrie 1999 cu 20,08 mld. lei etc).

Inexplicabil e faptul ca in timp ce administratorul FNI raporta si comunica in mass-media o crestere permanenta a valorii unitatii de fond, in functie de care se plateau rascumparari in sume tot mai mari, necuvenite, disponibilitatile FNI care puteau fi plasate si fructificate pentru obtinerea de venituri erau tot mai mici, ceea ce a determinat in ultimii ani de functionare a FNI ca, luna de luna, FNI sa inregistreze pierderi, care la 31.12.1999 erau de 387.115.217.832 lei, iar pe primele 5 luni din 2000 de inca 84.233.407.387 lei. Aceasta situatie anormala de functionare a unui fond mutual de investitii a facut ca in acea perioada Fondul sa supravietuiasca din subscrieri de unitati de fond, sume din care se asigura plata unor obligatii curente ce asteptau deja la scadenta, iar cand rascumpararile n-au mai putut fi onorate, FNI a intrat efectiv in incetare de plati, desi acesta se afla in stare de faliment cu mult timp inainte de sistarea platilor. Dinamica operatiunilor care au condus la intrarea in incapacitate de plata a FNI, asa cum acestea s-au produs in timp, prezentate punctual in cadrul Raportului de expertiza, a pus in evidenta si persoanele care au participat la efectuarea lor, precum si efectele cauzate prin actiunile lor.

CONCLUZII:

Din cele prezentate rezulta ca expertiza a sintetizat cauzele intrarii in incetarea de plati a FNI, in ordinea in care acestea au inceput sa fie practicate, astfel:

– diminuarea numarului unitatilor de fond aflate in circulatie care se determinau (nu se introducea in sistemul de calcul) pe baza valorii unitatii de fond stabilite, numar care a fost mereu mai mic fata de cel real, aflat in baza de date a FNI, cauza ce a generat cresterea nereala a valorii unitatii de fond, valoare care a crescut ca efect al acestei diminuari pana la caderea FNI (24.05.2000) in proportie de pana la 242 %;

– reevaluarea permanenta si nejustificata a actiunilor din portofoliul FNI, operatiune in urma careia s-a transferat din fondurile investitorilor, in valoarea unitatilor de fond rascumparate pana la caderea FNI de o parte din investitorii FNI, suma de 1.453.521.644.596 lei, generand o paguba de aceeasi valoare in gestiunea FNI;

– modificarea prin majorarea nereala a volumului lichiditatilor FNI, care la 30.04.2000 prezenta o diferenta raportata in plus fata de cea reala, in valoare de 1.284.130.982.559 lei, suma care de asemenea s-a transferat din fondurile investitorilor in valoarea unitatilor de fond rascumparate de o parte de investitorii FNI pana la caderea FNI, generand o paguba de aceeasi valoare in gestiunea FNI;

– efectuarea de cheltuieli exagerate si/sau necuvenite din fondurile FNI, in special pentru plata comisionului de administrare (in plus, cu 203 mld. lei numai in perioada 1999 – mai 2000), pentru cheltuielile de publicitate, pentru achizitionarea de actiuni cotate care n-au adus nici un venit investitorilor FNI, insa au generat pierderi, ca urmare a recotarii acestora in suma de 61,2 mld. lei, numai in perioada 1998-2000, precum si pentru achizitionarea de actiuni necotate care, de asemenea, n-au adus nici un venit investitorilor FNI, ci imobilizari in valoare de peste 352 mld. lei, iar in final pierderi de 324,7 mld. lei;

Aceste cauze au facut ca la caderea FNI (24.05.2000) sa existe subscrieri efectuate de investitori in unitati de fond FNI si nerascumparate in suma totala de 3.580.784.753.164 lei, in timp ce disponibilitatile FNI in lichiditati erau de numai 46.771.585.251 lei (cont banca + cont casa).

Rezulta ca FNI se afla in stare de faliment cu mult inainte de incetarea platilor, obligatiile curente (care nu se puteau amana, precum plata rascumpararilor) sau care -trebuiau onorate-, fiind suportate din noile subscrieri.

In legatura cu intrarea FNI in starea de incetare a platilor, expertiza pune in evidenta o serie de situatii contradictorii (paradoxale) care au aparut in activitatea curenta a FNI, situatii care, conform prevederilor art. 47 si 48 din Regulamentul 9/1996 al CNVM, urmau a fi constatate, oprite si/sau sanctionate, de CNVM organ national de reglementare, supraveghere si control a fondurilor mutuale de investitii. Aceste situatii se refera la:

1. Imposibilitatea cresterii permanente a valorii unitatii de fond, care a ajuns de la 1.000 lei/unitate (la infiintarea FNI – 15.11.1995), la 103.720 lei/unitate (la caderea FNI – 24.05.2000), in conditiile in care FNI inregistra an de an pierderi (soldul cumulat la 31.05.2000 era de peste 471 mld. lei). Expertiza apreciaza ca piata financiar-bancara si de capital din Romania nu putea sa asigure sustinerea in mod real a unei astfel de cresteri a valorii unitatii de fond (de peste 103 ori in decurs de 5 ani);

2. Achizitionarea treptat si permanent a unui volum imens de actiuni, in special necotate si preponderent de la un singur emitent (IndustrialExport), la preturi exagerate si nejustificate, platite in principal, in numerar, din care nu s-a vandut nici macar o actiune, in special in perioadele de criza prin care a trecut FNI. Mai mult, pentru procurarea acestor actiuni s-au facut eforturi pentru obtinerea fondurilor necesare, inclusiv prin crearea de facilitati in afara prevederilor Prospectului de emisiune, unor investitori persoane juridice (CEC-ul, de la care a atras 290 mld. lei) sau prin transferul de la FNA a unor sume -provizorii- contrar prevederilor art. 35 din OG 24/1993 (peste 44 mld. lei), ceea ce atesta ca in cadrul acestor operatiuni nu s-a urmarit promovarea intereselor investitorilor FNI.

3. Rascumpararea in totalitate a unitatilor de fond subscrise de o serie de persoane fizice si juridice (ex., inc. Popa R. Nicolae pentru 218 mld. lei) cu putin timp inainte de caderea FNI, in timp ce CEC – care era actionar SOV Invest cu 20% din capitalul social si cautionarul FNI cu intreg patrimoniul propriu), n-a reusit sa rascumpere toate unitatile de fond subscrise, desi a facut numeroase interventii, dar si concesii, nerascumparand in final, din suma subscrisaa de 290 mld. lei, efectiv (net) suma de peste 115 mld. lei, fara a lua in considerare si penalitatile stipulate in Conventiile incheiate in acest scop.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.