Deşi Comisia Europeană (CE) face eforturi să îmbunătăţească sistemul legislativ privind domeniul concurenţei, se pare că nu poate ţine piept tentativelor de fraudă. Dovada este valoarea foarte mare a amenzilor date în 2006 faţă de cele din 2005, mai mare cu 1,2 miliarde de euro.
Comisia Europeană a dat publicităţii Raportul pe 2006 privind politica concurenţei, la sfarşitul lunii trecute. Acest raport menţionează noile orientări adoptate de Comisie privind metoda de stabilire a amenzilor din domeniul politicii antitrust, orientări care au fost gandite astfel încat să sporească efectul disuasiv al acestor amenzi. Comunicarea privind clemenţa pentru a oferi mai multe indicaţii întreprinderilor care denunţă cartelurile şi totodată pentru a destabiliza şi mai mult aceste carteluri a fost şi ea revizuită, anul trecut.
Raportul anual oferă o vedere de ansamblu asupra principalelor evoluţii în ceea ce priveşte politica în domeniul concurenţei în anul 2006. Acesta sintetizează schimbările aduse regulilor şi politicii în domeniul concurenţei şi prezintă, cu exemple concrete, modul în care au fost utilizate instrumentele politicii în domeniul concurenţei în scopul de a crea o economie europeană mai solidă şi de a oferi beneficii consumatorilor şi întreprinderilor deopotrivă.
-Politica în domeniul concurenţei continuă să servească interesele consumatorilor şi ale întreprinderilor europene. Crearea şi menţinerea unor condiţii care să evite denaturarea concurenţei reprezintă parte integrantă a eforturilor depuse pentru realizarea pieţei unice. Raportul anual ilustrează modul în care aceste eforturi s-au concretizat în anul 2006. Această vedere de ansamblu asupra luptei împotriva cartelurilor, a abuzurilor de poziţie dominantă şi a ajutoarelor de stat acordate în mod ilegal prezintă rezultatele concrete obţinute de politica în domeniul concurenţei în eforturile sale de a îmbunătăţi funcţionarea pieţelor în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni-, a afirmat comisarul pentru concurenţă, Neelie Kroes.
Amenzi de peste 1,8 miliarde de euro
Politica europeană în domeniul concurenţei pe piaţa unică este prin excelenţă una comunitară. Comisia Europeană poate aplica sancţiuni sau poate interzice fuziuni între companii, dacă ea consideră că o astfel de fuziune sau acţiunile unei anumite companii afectează mediul concurenţial din piaţa unică europeană. Amenzile antitrust, aplicate unor 41 de întreprinderi din statele membre UE, în 2006, au însumat 1.84 miliarde de euro. În 2005 s-au înregistrat 33 de amenzi de circa 680 milioane de euro. Tot în cursul anului trecut s-au adoptat decizii împotriva a 7 carteluri. Aceste carteluri au fost desfiinţate pentru a oferi consumatorilor opţiunea unei veritabile alegeri pe piaţă şi pentru a asigura condiţiile pentru o adevărată concureţă în domeniile în care activau companiile din carteluri.
O mare parte din totalul amenzilor de anul trecut aparţine gigantului Microsoft, circa 280 milioane de euro, aplicată pentru nerespectarea obligaţiilor ce decurg dintr-o decizie anterioară din 2004. Potrivit Raportului, Comisia a aplicat o amendă de 24 milioane de euro şi grupului norvegian Tomra. Compania a fost amendată pentru că a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa producătorilor de maşini de colectat peturi pentru reciclare. Grupul Tomra construise un sistem de contracte în exclusivitate cu Austria, Germania, Olanda, Norvegia şi Suedia, state unde livra maşinile colectoare de peturi. Practicile Tomra restricţionau, sau cel puţin întarziau, intrarea pe piaţă a altor producători. Cuantumul amenzii a fost determinat de gravitatea încălcării Tratatului UE şi a duratei acestei încălcări: Tomra abuza de poziţia sa dominantă de cinci ani.
Au fost luate măsurile suplimentare pentru a sancţiona abuzurile de poziţie dominantă: Comisia a iniţiat procedura împotriva Telefonica şi Distrigaz. Comisia Europeană a trimis în luna mai o scrisoare de obiecţie firmei Distrigaz din grupul Suez, acuzand-o de practici care împiedică alţi distribuitori de gaz să intre pe piaţa belgiană. Acuzaţia ajunge tot la abuz de poziţie dominantă pe piaţă, o practică interzisă prin Tratatul CEE.
Număr record de notificări
Un semn bun este numărul record al concentrărilor notificate Comisiei în anul 2006, circa 356. Investigaţii detaliate au fost demarate în 13 cazuri; două concentrări au fost abandonate de către părţile care le-au notificat pe durata investigaţiei aprofundate şi nu a fost adoptată nicio decizie de interdicţie. Au fost autorizate 13 tranzacţii sub rezerva anumitor condiţii care să garanteze că operaţiunea nu împiedică în mod semnificativ concurenţa. De exemplu, măsurile corective obţinute de Comisie în cazul T-Mobile Austria/tele.ring permit consumatorilor austrieci să beneficieze în continuare de oferte avantajoase de telefonie mobilă.
Comisia a înregistrat importante progrese în ceea ce priveşte reformele lansate în cadrul Planului de acţiune 2005 privind ajutoarele de stat. Un nou regulament de exceptare pe categorii a simplificat aprobarea ajutoarelor regionale pentru investiţii. A fost instituit un nou cadru privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare. Au fost adoptate noile orientări privind capitalul de risc. Aceste două seturi de reguli reprezintă un salt calitativ care permite direcţionarea subvenţiilor publice pentru remedierea eşecurilor demonstrate ale pieţei, contribuind astfel la crearea condiţiilor propice creşterii economice şi locurilor de muncă în Europa. În vederea posibilităţii de distorsiune a competiţiei, toate ajutoarele pentru proiectele de investiţii trebuie să fie în continuare anunţate individual Comisiei.
Noul regulament -de minimis- prevede că subvenţiile cu valoare mai redusă sunt exceptate de la obligaţia notificării prealabile către Comisie. Simultan cu aceste reforme s-a înregistrat o creştere semnificativă a activităţii de control a ajutoarelor de stat, fiind înregistrate alte 921 de cazuri noi.
Raportul examinează în egală măsură modul în care politica în domeniul concurenţei a fost conjugată cu alte instrumente din sectoare prioritare specifice precum energia, serviciile financiare şi telecomunicaţiile, în scopul îmbunătăţirii funcţionării acestor pieţe care afectează viaţa cotidiană a consumatorilor din întreaga Europă. Eliminarea barierelor în calea concurenţei din aceste sectoare promovează creşterea economică şi a locurilor de muncă nu numai în aceste sectoare, ci în toate sectoarele industriale care utilizează aceşti factori vitali de producţie.
