Zilele trecute, urmarind un documentar al canalului -Travel-, am multumit din inima destinului ca ne-am nascut romani si nu niscaiva englezi, americani, nemti ori, mai stii, norvegieni. Daca s-ar fi intamplat sa fim posesorii uneia dintre aceste nationalitati si, printr-un ciudat joc al sortii, ne-am fi procopsit cu o excursie in Romania, urmarind documentarul realizat de -Travel- despre aceasta tara, am fi trecut mai intai pe la notar, pentru intocmirea testamentului.
Personajul principal al documentarului despre care facem vorbire, un cetatean strain dintre aceia care au mancarici pe talpi si sunt platiti ca sa calatoreasca, era un domn cu o figura atat de scarbita, incat am crezut cateva minute ca este unul dintre nefericitii concurenti – carpe de pantofi ai lui Andrei Gheorghe, de la -Lantul slabaturilor-. Cand ne-am prins ca nu se stramba, ci asa e el, am tras cu urechea la comentarii si cu ochiul la imagini. In vremea asta, scarbitul tragea si dansul pumni intr-un keder al autoturismului Dacia, luat cu chirie pentru a strabate meleagurile mioritice. Kederul, ilustrand calitatea masinii, dadea sa cada.
Un prim popas a facut vizitatorul din alta civilizatie, extraterestrul, in piata bucuresteana Obor, unde a baleiat ingretosat tarabele cu papuci si sucuri racoritoare mie-n suta naturale care fac cinste petrochimiei. O producatoare rurala l-a imbiat cu un degetar de palinca, pe care exploratorul, smecher de prudent, i l-a pasat operatorului. Acesta si-a facut cruce si-a dat palinca pe gat. Cum filmul a fost totusi difuzat, banuim ca n-a patit mare lucru.
Mai departe, omul cu chipul incrancenat a vizitat tara noastra dupa urmatorul plan: la Manastirea Argesului a prezentat o cersetoare careia i-a dat 1.000 de lei. La Castelul Peles, niste insi care beau cafele pe o terasa. La Coliba Haiducilor, o ciorba de burta sleita. La Sighisoara, niste tineri boemi, cu comentariul -aici s-au adunat artistii, cei mai multi beti-. In fine, la hotel – faianta din baie, care statea sa cada si scaunul closetului, vai mama noastra. Peste tot, pe traseu, erau filmate mai ales carutele carpite ale unor oameni nevoiasi si babe cu ciorapi desperecheati.
Putem noi sa ne dam si peste cap, ca broscoii din basme, candidati la statura de printi, cu sfioasele programe de promovare a peisajelor turistice. Scarbitul ala de la -Travel- ne da peste cap la loc. Mai incercati totusi, domnule Agathon!
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane