-Mestesugarii sunt ferm hotarati sa-si apere, prin toate mijloacele legale, valorile si principiile care ii caracterizeaza, patrimoniul cooperatist ce le apartine, locurile de munca si, nu in ultimul rand, dreptul fundamental la un trai decent-.
Dumitru Danga,
Presedintele Asociatiei Nationale a Cooperatiei Mestesugaresti – UCECOM
In ciuda unui lung sir de proteste fata de promovarea textului de lege privind organizarea si functionarea cooperatiei, Camera Deputatilor a adoptat raportul de mediere la acest proiect, (re)deschizand astfel calea catre nationalizarea patrimoniului privat al sistemului cooperatist. Proiectul de lege, initiat fara stirea cooperatorilor de catre fostul minister pentru IMM, contine o serie de prevederi anticonstitutionale si incalca principiile fundamentale in baza carora functioneaza cooperatia ca sector distinct al economiei – in Romania, ca si in toate celelalte tari ale lumii. In urma votului inconstient al deputatilor, reprezentantii cooperatorilor se intrunesc, astazi, la Bucuresti, intr-o noua sedinta extraordinara a Consiliului National al Cooperatiei Mestesugaresti. Ei vor lua in discutie situatia legislativa nou-creata si vor adopta un set de masuri si actiuni prin care sa poata fi respinsa promulgarea controversatului proiect de lege.
Ca urmare a votului final asupra raportului de mediere la proiectul de lege privind organizarea si functionarea cooperatiei, adoptat cu o graba suspecta in Camera Deputatilor, cooperatorii reamintesc faptul ca acest proiect legislativ este profund anticonstitutional. Pe langa Constitutia Romaniei, sunt incalcate si o serie de legi in vigoare, inclusiv unele principii fundamentale in baza carora sistemul cooperatist a functionat, de-a lungul istoriei (in Romania – de peste 150 ani), fara modificari semnificative. Prezentam, in continuare, principalele extrase din controversatul proiect, prin care initiatorii care l-au promovat si parlamentarii care l-au adoptat ameninta in mod direct drepturile fundamentale ale cooperatorilor.
I. Art.6 lit.n – uniune – persoana juridica fara scop patrimonial, daca prin lege speciala nu se prevede altfel, constituita de catre societati cooperative de aceeasi forma si de asociatiile acestora, la nivel judetean, al municipiului Bucuresti si la nivel national, in scopul reprezentarii si promovarii intereselor economice, sociale si culturale ale membrilor cooperatori si ale membrilor asociati, conform prevederilor prezentei legi.
Aceste prevederi limiteaza dreptul la asociere al societatilor cooperative prin obligarea acestora la constituirea unor forme de organizare fara scop lucrativ, desi, in traditia si evolutia organizatiilor cooperatiste, aceste forme au avut intotdeauna un caracter si un scop lucrativ. Astfel, in conformitate cu art. 1 din abrogata Lege nr. 14/1968 cu privire la organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti, cooperativele mestesugaresti sunt organizatii cu caracter economic ce se constituie prin asociere din initiativa proprie a mestesugarilor, a persoanelor care au facut ucenicia in cooperatia mestesugareasca, precum si a celor care vor sa se califice pe locul de munca intr-o meserie in cadrul cooperativelor.
Formele organizatorice de baza ale cooperatiei mestesugaresti au fost denumite in aceeasi lege ca organizatii ale cooperatiei mestesugaresti, toate avand caracter si scop lucrativ.
In conformitate cu art. 4 din respectiva lege, sunt organizatii ale cooperatiei mestesugaresti: cooperativele mestesugaresti, uniunile de cooperative mestesugaresti si Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti.
Se prevedea, de asemenea, ca sunt organizatii ale cooperatiei mestesugaresti si unitatile anexe create de uniunile de cooperative mestesugaresti si de Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti.
Prin Decretul-lege nr. 66/1990 cu privire la organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti prin care a fost abrogata Legea nr. 14/1968, prevederile mai sus-enuntate au fost mentinute ca un element specific si de traditie al cooperatiei mestesugaresti.
Reglementarea din proiect nu numai ca incalca traditia si specificul cooperatiei mestesugaresti, dar incalca si prevederile art. 40 alin. 1 din Constitutia Romaniei, in care se prevede ca -cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere-, or, asocierea libera de care face vorbire Constitutia este ingradita in acest text prin impunerea constituirii unor forme de asociere fara scop lucrativ, desi traditia si specificul cooperatiei mestesugaresti impune ca acestea sa aiba un scop lucrativ, patrimonial.
In conformitate cu Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptat la ONU pe 16.12.1966 si ratificat de Romania in 1974, art. 4 – -Statele parti la prezentul Pact recunosc ca, in ce priveste folosinta drepturilor asigurate de catre stat in conformitate cu prezentul Pact, statul nu poate supune aceste drepturi decat la limitarile stabilite de lege, numai in masura compatibila cu natura acestor drepturi si exclusiv in vederea promovarii bunastarii generale intr-o societate democratica-. Un astfel de drept asigurat de statul roman este dreptul la libera asociere prevazut de art. 40 din legea fundamentala a statutului roman, drept care, conform Pactului International mentionat, nu poate fi limitat prin nici o lege atat timp cat aceasta ar contraveni bunastarii generale intr-o societate democrata. Limitarea pe care intelege sa o faca legiuitorul roman consta in aceea ca greveaza dreptul la libera asociere cu forme impuse prin acest proiect de lege, contrare intereselor celor care se asociaza in aceste forme.
In conformitate cu art. 5 alin. 2 din acelasi Pact: -Nu se poate admite nici o restrictie sau derogare de la drepturile fundamentale ale omului recunoscute sau in vigoare in orice tara in virtutea unor legi, conventii, regulamente sau cutume, sub pretextul ca prezentul Pact nu recunoaste aceste drepturi sau le recunoaste intr-o masura mai mica-.
Potrivit prevederilor Cartei Europene revizuita, Partea I, pct. 5, adoptata de Romania prin Legea nr. 74/1999,-toti lucratorii si patronii au dreptul de a se asocia liber in organizatii nationale si internationale pentru protectia intereselor lor economice si sociale-; or, lucratorii din cooperatia mestesugareasca din Romania s-au asociat in organizatii cooperatiste cu scop lucrativ, acestea, in baza aceluiasi principiu al liberei asocieri, constituind la nivel judetean uniuni cu scop lucrativ, iar acestea alcatuiesc, la randul lor, uniunea nationala.
Prin adoptarea Recomandarii nr. 193 din 20.06.2002, numita -Recomandarea privind promovarea cooperativelor-, Organizatia Internationala a Muncii a solicitat autoritatilor publice din statele membre, printre care si Romania, sa creeze premisele politice si cadrul juridic favorabil care sa permita cooperativelor sa-si indeplineasca functiile conform valorilor si principiilor cooperatiste (Cap. II pct. 6 din Recomandare).
De asemenea, -Guvernele trebuie sa consulte organizatiile cooperatiste si organizatiile patronale si sindicale asupra elaborarii sau revizuirii legislatiei, a politicilor si reglementarilor in materie de cooperatie.- (Cap. III pct. 10(2) din Recomandare), consultare care in speta nu a avut loc pe intregul parcurs al elaborarii Proiectului de lege, politica promovata fiind cea de impunere fortata a unui proiect de lege neagreat de membrii cooperatori si care contravine intereselor acestora..
In raport cu argumentele legislative mai sus prezentate, art. 40 din Constitutia Romaniei nu ingaduie nici o limitare a dreptului la libera asociere. Restrictiile au fost create prin textul art. 6 lit. n din Proiectul de lege, text pe care va rugam sa-l constatati ca fiind neconstitutional.
Sistemul de organizare preconizat prin Legea de fata rupe unitatea de conceptie si de organizare a cooperatiei, structurata in prezent intr-o organizare unitara, omogena, bazata pe aceleasi principii economice si juridice de organizare. Reglementarea cuprinsa in lege creeaza o organizare eterogena, hibrida, asezand la baza sistemelor cooperatiste persoane juridice cu caracter economic, lucrativ, iar la nivelul teritorial si central verigi din cu totul alta categorie – aceea a asociatiilor fara scop lucrativ, asociatii care in nici un sistem juridic din lume nu pot fi create prin lege, ci, ca si fundatiile, trebuie sa fie opera vointei libere a persoanelor fizice si, eventual, si juridice.
Sistemul cooperatist ajunge sa cuprinda in acest fel o organizare impusa in mod arbitral, care violeaza vointa membrilor cooperatori, inlocuind regimul unitar al proprietatii cooperatiste cu un regim dualist in care uniunile se desprind in fapt de activitatea cooperatista, urmand sa realizeze activitati de reprezentare si promovare a intereselor economice, sociale si culturale ale cooperatorilor. Uniunile sunt reduse impotriva vointei cooperatorilor asociati la rolul de auxiliari neputinciosi si cuminti ai cooperativelor, fiind, prin lege, in fapt, scoase din organizarea cooperatista.
II. Art. 91 alin. 2 lit. d – avizul Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie pentru conformitatea statutului cu prevederile prezentei legi, respectiv a legii speciale, daca aceasta exista.
Textul de mai sus constituie dovada grevarii unui drept constitutional cu o obligatie impusa de catre stat care se constituie ca un instrument de imixtiune in activitatea unor agenti economici care detin un capital privat. Introducand acest aviz obligatoriu, legiuitorul incalca nu numai libertatea dreptului de asociere prevazuta de art. 40 alin. 1 din Constitutia Romaniei, dar si dreptul de proprietate privata asa cum este garantat prin art. 44 alin. 2 din Constitutia Romaniei, in sensul ca avizul ce se preconizeaza a fi acordat de catre Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie constituie un instrument de imixtiune in prerogativele organizatiilor cooperatiste ca proprietare ale bunurilor ce le apartin in proprietate privata, garantata de Constitutie.
O asemenea prevedere nu se regaseste in nici o lege de organizare a altor agenti economici chiar daca, prin numarul de persoane si cifra de afaceri, acestea se incadreaza in categoria intreprinderilor mici si mijlocii. Exemplificam in acest sens Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale si chiar recentul Proiect de lege privind cooperatia agricola.
Putem spune ca ne aflam in situatia unui fenomen de discriminare legislativa a unei categorii de agenti economici in raport cu alti agenti economici, discriminarea membrilor cooperatori in raport cu celelalte categorii de lucratori din cadrul agentilor economici constituiti in baza Legii nr. 31/1990 sau a altor legi.
O asemenea dispozitie contravine Cartei Europene revizuite, Partea a V-a, art. E in care se prevede ca -Respectarea drepturilor recunoscute in prezenta Carta trebuie asigurata fara deosebire de rasa, sex, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, sanatate, apartenenta la o minoritate nationala, nastere sau orice alta situatie-, iar prin art. H -prevederile prezentei Carte nu vor aduce atingere dispozitiilor dreptului intern si ale tratatelor, conventiilor sau acordurilor bilaterale ori multilaterale care sunt sau vor intra in vigoare si care acorda un tratament mai favorabil persoanelor-.
Textul de mai sus corespunde principiului constitutional prevazut in art. 11 – (1) -Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
– (2) -Tratatele ratificate de parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern-.
– (3) -In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei-.
In speta, principiile Cartei Europene si ale Constitutiei sunt similare si au aceeasi putere de aplicare pe teritoriul Romaniei, ele prevazand clar respectarea si garantarea stricta si neingradita a dreptului de asociere si a dreptului de proprietate privata.
Iar competenta recunoscuta prin lege Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, de a aviza infiintarea asociatiei/uniunii cooperatiste ca persoana juridica ridica un grav obstacol potential in calea libertatii de asociere, prin aceea ca instituie un veritabil drept de veto al unui organ al administratiei publice la crearea unei structuri de organizare privata. Si aceasta sub pretextul ca Agentia sa verifice si sa confirme -conformitatea statutului cu legea-, ca si cand judecatorul desemnat sa verifice legalitatea documentelor prevazute de textul legii nu ar avea autoritate de a constata el insusi aceasta conformitate.
Este, in aceste conditii, in afara de orice indoiala ca Agentia Nationala se poate pronunta asupra oportunitatii crearii persoanelor juridice cooperatiste in discutie, ceea ce deschide calea unor abuzuri administrative grave, prin violarea principiilor constitutionale.
IV. In aceeasi situatie de neconstitutionalitate se afla si textul art. 110 alin. 1 din Proiect, prin care se stipuleaza ca: -Se constituie Consiliul Consultativ al Cooperatiei, organism fara personalitate juridica, cu rol consultativ, pe langa Agentia Nationala pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, format din reprezentanti desemnati de toate uniunile nationale existente.-
Prin aceasta prevedere se legalizeaza amestecul brutal al statului in problemele sistemelor cooperatiste, prin agentia sa specializata pe langa care se constituie aceasta structura consultativa. Spunem acest lucru deoarece, in acest organ, sistemele cooperatiste de reprezentare nationala sunt obligate sa-si desemneze reprezentanti, in felul acesta incalcandu-se dreptul de dispozitie al structurilor asociative create in sistemele cooperatiste, vointa acestora va fi grevata cu aceasta obligatie. De fapt, prin aceasta prevedere se legalizeaza si discriminarea dintre structurile de sorginte cooperatista si structurile economice constituite in baza Legii nr. 31/1990 in considerarea carora nu s-a constituit un Consiliu Consultativ pe langa Agentia pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie in care aceste structuri sa-si desemneze delegati, iar Agentia sa exercite un control direct asupra lor.
Aceasta discriminare incalca flagrant textul art. 135 alin. 2 lit. a din Constitutia Romaniei, prin care statul este obligat sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Se incalca, de asemenea, prevederile Recomandarii O.I.M. nr. 193/2002 prin care, la Cap. II pct. 7(2) se stipuleaza ca: -Cooperativele trebuie sa beneficieze de conditii conform legislatiei si practicilor nationale care sa nu fie mai putin favorabile decat cele de care beneficiaza celelalte forme de societati comerciale sau organizatii sociale. Daca este cazul, guvernele trebuie sa adopte masuri de sprijin in favoarea activitatii cooperatiste in ceea ce priveste anumite obiective de politica sociala si publica, cum ar fi promovarea crearii de noi locuri de munca sau dezvoltarea de activitati care se adreseaza grupurilor sau zonelor defavorizate-.
In realitate, Consiliul Consultativ are, potrivit legii, infatisarea unui organism hibrid al administratiei publice, in care, in loc de a se recunoaste dreptul uniunilor cooperatiste de a participa in mod democratic, aceste uniuni sunt incluse brutal, ex-lege, spre a infaptui politicile Agentiei Nationale in domeniul cooperatiei. In acest Consiliu Consultativ de altfel, potrivit art. 110 alin. 2, Agentia va avea un reprezentant care reprezinta si sustine politica agentiei in ce priveste sistemul cooperativ din Romania. In aceste conditii, este evident ca textele legale mentionate nu corespund autonomiei cooperatiei si nici principiilor constitutionale ale ocrotirii proprietatii private a organizatiilor cooperatiste, principii ce dau expresie reglementarilor internationale in materie, reglementari la care Romania este parte.
V. -Art. 117. …
(6) Organizatiile cooperatiste care nu si-au inregistrat modificarile statutelor pana la expirarea termenului prevazut la alin. (1) se dizolva de drept si intra in lichidare, in conditiile prevederilor art. 85-88 din prezenta lege.-
Fata de modificarile regulilor de structura si de functionare a cooperatiei, cuprinse in proiectul legii, reglementarea respectiva nu ar putea fi aplicata decat pentru viitor, adica acelor organizatii cooperatiste care, prin ipoteza, s-ar crea dupa intrarea in vigoare a legii.
Este ceea ce, consacrand un principiu fundamental al statului de drept, prevede art. 15 alin. 2 din Constitutie: -Legea dispune numai pentru viitor…-.
Aceasta inseamna ca legea nu poate sa priveasca decat un sistem de cooperative – ori mai multe asemenea sisteme – care s-ar crea in viitor. Sistemele cooperatiste existente la data aparitiei noii legi nu ar putea in nici un caz – asa cum se intentioneaza, abuziv, dar explicit, prin dispozitiile -tranzitorii- ale legii – sa fie desfiintate. Caci, potrivit unui alt principiu fundamental al dreptului, regimul si efectele unui act juridic rezulta din legea aplicabila la momentul incheierii sale – tempus regit actum – si nu pot fi judecate in functie de prevederi legale ulterioare.
In aceste conditii, dispozitiile cuprinse in proiect, in sensul dizolvarii de drept a unor entitati cooperatiste existente care nu ar corespunde prevederilor proiectului, sunt, bineinteles, potrivnice principiului constitutional enuntat, cu atat mai mult cu cat toate sistemele cooperatiste din Romania sunt organizate si functioneaza in conformitate cu legile adoptate dupa Revolutia din 1989, reglementari pe care le-au aplicat neconditionat.
Asa fiind, inlocuirea, prin -dizolvare-, a unui sistem de organizare supus reglementarilor actuale, cu un alt sistem, prevazut in legi ce nu se pot aplica decat pentru viitor, reprezinta, neindoielnic, o masura abuziva, prin care se incalca art. 15 alin. 2 din legea fundamentala.
Dizolvarea unei organizatii asociative ca persoana juridica nu poate interveni, in nici un sistem juridic al unui stat de drept, decat ca o sanctiune pentru nerespectarea, de catre unitatile din acel sistem, a unor norme imperative corespunzatoare ordinii publice, asadar ca sanctiune. Or, in cazul de fata nu exista nici o justificare a aplicarii unei sanctiuni de o asemenea gravitate, cu atat mai mult cu cat masura s-ar aplica de drept pentru -incalcarea- unor norme ce nu pot avea valoare obligatorie in cazul entitatilor juridice existente la data legii si care respecta riguros reglementarile legale in conformitate cu care s-au infiintat.
Masura reprezinta un abuz menit sa garanteze aplicarea noii legi in cazul unor acte juridice consolidate in trecut, sub imperiul altor reglementari.
De altfel, si celelalte masuri prevazute de art. 117 din lege reprezinta aplicarea unor prevederi abuzive, ca de pilda, -recensamantul- membrilor cooperatori, soldat cu liste pe care cooperativele trebuie sa le afiseze la sediul lor si sa le -popularizeze- prin presa locala.
In concluzie, regula stabilita prin prevederile art. 117 alin. 6 din Proiectul de lege incalca nu numai prevederile fundamentale ale Constitutiei, asa cum sunt ele retinute in art. 40 alin. 1, dar si prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte, prevederile Recomandarii nr. 193/2001 a Organizatiei Internationale a Muncii.
VI. -Art. 119. – (1) Federalele teritoriale ale cooperativelor de consum, asociatiile teritoriale ale organizatiilor cooperatiei mestesugaresti, Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum si Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti nu pot instraina, cu orice titlu, cladirile sau terenurile aflate in patrimoniul lor pana la data indeplinirii procedurilor prevazute la articolul 117 alin. (1)-.
Potrivit art. 44 din Constitutia Romaniei, dreptul de proprietate este garantat, continutul si limitele acestor drepturi fiind stabilite de lege. Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular, nici o persoana neputand fi expropriata decat pentru o cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
Conform art. 136 alin. 5 din legea fundamentala, proprietatea privata este inviolabila in conditiile legii organice. Legea organica in materia proprietatii fiind Codul civil care prin prevederile art. 480 stipuleaza ca: -Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege-. Aceeasi lege organica, prin prevederile art. 481, precizeaza ca: -Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire-. Alte situatii de ingradirea dreptului de proprietate nu exista nici in legea fundamentala a statului si nici in legea organica care reglementeaza dreptul de proprietate.
Stipularea in lege a restrictiei impuse proprietarilor de drept – organizatii cooperatiste, ca in perioada de la promulgarea legii si pana la inregistrarea noilor statute conform acestei legi, sa nu instraineze nici un bun din patrimoniul sau – nu constituie altceva decat crearea unei indisponibilizari legale a bunurile din patrimoniul organizatiilor cooperatiste, aceste bunuri fiind scoase in mod fortat din circuitul civil general pentru o perioada determinata, incalcandu-se astfel, in modul cel mai flagrant, dreptul de dispozitie al proprietarului. Prin aceasta restrictie, dreptul de proprietate al organizatiilor cooperatiste este incalcat ca urmare a imixtiunii statului in problemele proprietatii cooperatiste, proprietate privata avand un alt regim juridic decat proprietatea publica a statului.
O asemenea masura reprezinta o abatere grava de la principiile consacrate prin art. 135 si art. 136 alin. 5 din Constitutia tarii.
VII. -Art. 121. – Art. 119. – (1) Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti – UCECOM, infiintata prin Decretul-lege nr. 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti si Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum – CENTROCOOP, infiintata prin Legea nr. 109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum, cu modificarile ulterioare, se vor reorganiza cu respectarea prevederilor prezentei legi si isi vor modifica statutele in termen de 6 luni de la intrarea in vioare a legilor speciale, dar nu mai mult de 18 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, astfel:
a) in una din formele de asociere prevazute in Titlul III al prezentei legi, anume asociatie sau uniune nationala, dupa caz;
b) in societate cooperativa de gradul 2.
………………………………………………………………………………………….
(10) In situatia in care Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti si Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum nu respecta prevederile prezentului articol, se dizolva de drept si intra in lichidare conform prevederilor prezentei legi, iar activul ramas in urma achitarii sumelor datorate creditorilor se transmite organizatiilor cooperatiste si uniunilor care au contribuit la realizarea patrimoniului acestora si care s-au inscris in Registrul Comertului in conformitate cu prevederile prezentei legi.-
Textele de lege reproduse reprezinta o incalcare grava a principiilor constitutionale evocate la pct. V (privind art. 117 din lege) din prezenta intampinare de neconstitutionalitate.
Legea isi ingaduie sa dizolve -de drept-, cu brutalitate, structuri juridice si economice existente de multe decenii in Romania, aplicand o -sanctiune- nedemocratica si potrivnica principiilor constitutionale. Asemenea reglementari legale privind desfiintarea de drept a unor structuri de organizare existente au mai fost declarate, in trecut, de Curtea Constitutionala ca fiind contrare legii fundamentale.
Mai mult, legea isi ingaduie sa dispuna de bunurile ce apartin structurilor ce vor fi -dizolvate de drept-, distribuindu-le acelor structuri cooperatiste care vor intelege sa se supuna noilor reglementari. Cu ce drept anume poate statul sa dispuna de bunurile cooperatiei, distribuindu-le ca si cand le-ar fi confiscat, spre a rasplati astfel, pe cei care manifesta disciplina in aplicarea legii?
Textele mai sus enuntate sunt, fata de cele aratate, neconstitutionale, deoarece prin continutul lor infrang principiile constitutionale privind dreptul la libera asociere si dreptul de proprietate privata, asa cum sunt ele reglementate prin art. 40 si 44 din Constitutia Romaniei, deoarece, prin textele celor trei articole, se impun conditiile reorganizarii unor persoane juridice preexistente care s-au constituit prin libera asociere, in conditiile unanim consfintite de asociati la un moment dat si care sunt anulate prin interventia statului, constaand in aplicarea unor norme de reorganizare care, in fapt, conduc la desfiintarea acestor persoane juridice.
Se incalca, in acelasi timp, dreptul de proprietate privata garantata de art. 44 alin. 2 teza I-a din Constitutia Romaniei in care se precizeaza ca -Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular-.
Prin aplicarea acestor texte, in fond, se incalca vointa proprietarului, dreptul sau de dispozitie asa cum este el retinut in textul art. 480 C. civ., prin faptul ca se impune in cadrul reorganizarii o noua redistribuire a patrimoniului cooperatist prin infrangerea vointei proprietarului care este obligat sa-si dirijeze patrimoniul catre societati de gradul II care nu au fost avute in vedere in momentul constituirii sale ca persoana juridica.
Consecinta nerespectarii regulilor impuse de legiuitor este prevazuta in mod expres in textul de lege, si in sensul ca neindeplinirea acestor conditii creeaza un impediment pentru persoana juridica de a-si legaliza situatia juridica la Registrul Comertului, sanctiunea prevazuta de textul legii fiind lichidarea si radierea din Registrul Comertului a organizatiilor cooperatiste care nu se supun regulilor impuse prin aceasta lege.
Prin aplicarea procedurii dizolvarii pentru organizatiile cooperatiste care nu se supun regulilor din lege, se va dispune si cu privire la patrimoniul supus lichidarii, incalcandu-se vointa proprietarilor care s-au asociat pentru a-si valorifica aporturile la capital si munca lor in vederea realizarii unui scop care de data aceasta este incalcat de insasi statul roman prin legiferarea dreptului fortei in detrimentul fortei dreptului.
Conditiile impuse prin aceste texte organizatiilor cooperatiei mestesugaresti, persoane juridice care au calitatea de agenti economici, constituie o discriminare la adresa acestora in raport cu ceilalti agenti economici, incalcandu-se si prevederile art. 135 alin. 2 lit. a, b si g din Constitutia Romaniei, prin care:
-(2) Statul trebuie sa asigure:
(a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
(b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
……………………………………………………………………..
(g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu obiectivele Uniunii Europene.-
Fata de garantiile mai sus enumerate, extrase din Constitutia statului roman, solicitam Curtii Constitutionale sa constate aceste garantii doar ipotetice, deoarece, in fapt, ele nu exista, ba mai mult, se incearca desfiintarea lor prin includerea in legi organice a unor prevederi care sa lichideze aceste garantii, iar prin modul in care au fost formulate si prin efectele pe care le pot produce, acestea sunt contrare si legislatiei Uniunii Europene la care Romania urmeaza sa adere incepand cu 2007.
FOARTE IMPORTANT: Astazi, 24 noiembrie 2004, la sediul UCECOM din Bucuresti – Calea Plevnei nr. 46-48 – se desfasoara lucrarile unei sedinte extraordinare a Consiliului National al Cooperatiei Mestesugaresti, avand ca principale teme pe ordinea de zi situatia legislatiei cooperatiste si actiunile ce vor fi intreprinse pentru corectarea acesteia.